Poezie
CEARTA.
1 min lectură·
Mediu
Te-am ascultat de atatea ori,
prin frig si-n ploile de ieri,
ai aruncat cu pietre,eu cu flori,
cerul l-ai vrut iarna,eu in veri.
Daca te-as fi-nteles mai mult,
fara sabloanele azi zise,
puteam torente sa ascult,
dar tu cereai sa le fac vise.
Eram,de adevar,flamand,
dar linistea se tot rareste,
un rasarit intunecand,
cu revarsarea,care creste.
Dar amintirea-i o naluca,
nu mai pricep ce-a mai ramas,
tu te prefaci ca esti uituca,
eu pun pe vorbe un parastas.
001435
0