Poezie
SI ATAT
1 min lectură·
Mediu
Am pierdut un gand prin lume.
Un pictor, cu penel de armonie,
mi l-a gasit amestecat in glume,
l-a dezvelit de sumbra agonie;
si atat.
Zapada topeste lumina-n amurg
si imi cerne albul intre parade,
simt ca vad drumul ce il parcurg
ascuns printre spumele de cascade;
si atat.
Si am fost afisat pe zidurile goale,
de vopsitorii in negru ai viitorului.
Limba lor neinventata prin ocoale
m-a culcat pe marginea covorului;
si atat.
Ploile de stele m-au purtat in vant
peste umerii munciti fara un rost,
lacrima lor se topeste in pamant,
au trotuarele vremelnic adapost;
si atat
In valuri de imagini te caut acum,
cand nu am flori pe care le culeg.
Asterne iubire pe margini de drum,
fa bucuria universala sa o inteleg;
si atat.
001488
0