Poezie
CAPRIOARA SI CERBUL.
1 min lectură·
Mediu
Mai sunt oaze neframantate,
cu infuzii de vise cautate,
unde nu ai privirea crunta
si totul pare un dar,de nunta.
Un plai,de flori multicolore,
ne traduce secundele in ore;
printre brazi,un soare drept
asterne linistea pe piept.
Despletit un nor pe cer,
acopera un cerb stingher,
ce apara o caprioara draga,
realmente,nu doar,asa,in saga.
Imediat,zambesti darnic,
cand apare un tanc falnic,
rasarit dintr-un culcus:
-,,Uite mama-un magarus!”
Deodata cerbul parca zboara,
dupa el,unica lui caprioara,
noi nu-ntelegem ce ii musca,
dar,ei simt un praf de pusca.
011.711
0