Poezie
EXOD.
1 min lectură·
Mediu
Nu vreau sa fiu o umbra fara nume,
sa m-ascund printre oglinzi in lume.
Suntem randuri din istorii cu porunci,
iar eu,poate,o scrisoare care o arunci.
Oceanele-s manate de un fals destin.
Poza mamei mele doar in rama-o tin.
Sunt un val,al inimilor impacate,
ce se sparge de zidurile daramate.
Si vreau s-avem doar rime-n viata,
sa nu topim albul zapezii-n ceata.
Sa nu ajungem stafii fara consens;
cade cortina,dar sa ramana un sens.
Suntem triluri adunate intr-un vals,
pline de sincope cu acordul fals,
nu vreau acorduri de singuratate,
cu notele aruncate cu seninatate.
Finalurile-n scena sunt cu iz mistic,
insa nu aduc nimic caracteristic.
N-as vrea sa fiu actorul fara ideal
plecat din tragedia cu un final banal.
001392
0