Poezie
APUSUL IUBIRII
1 min lectură·
Mediu
De mult,odata,fara remuscare,
ai ingropat iubirea,intr-o piramida;
cu interese ametite pentru fiecare,
ai pus umbre-cu rol de caramida.
Au stat,in lacrimi,invelite doruri
imbalsamate,intr-un acord de vise,
pe fete mangaiate cu onoruri,
de-aplauzele de pe scene si culise.
Acum te-ntorci pe cai de amintire,
din tragedia vie a drumurilor mute,
n-ai inteles a valului plutire,
chemi surasul mort,iarasi,sa te asculte.
Revii cu tremurul ce m-a uimit odata,
cu tresarirea care ma imbie
si-ti spun ca ai ramas la mintea ta de fata
mumia este veche,dar nu invie.
012.038
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Constantin Rusu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 86
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Constantin Rusu. “APUSUL IUBIRII.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/constantin-rusu/poezie/23134/apusul-iubiriiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Cai de amintire? E buna, de aunde ai pescuit-o?
De ce apusul iubirii si nu demonetizarea iubirii.
Chiar asa iubirea asta, suporta orice? Ca vorbim de iubirea asta de parca am spune ca mergem sa facem treaba mica.