Poezie
Portrete
1 min lectură·
Mediu
Ochi cuminți de fraged anonim
abandonați lângă un dor sublim.
Abecedar uitat la școală
adormit peste o frunte goală.
Retine plimbate prin lume,
cu obraji de-un înțeles anume,
urechi cam surde la durere,
cu cercel pe ecoul de tăcere.
Frunte cu portative goale,
zâmbet adormit pe-un vis moale,
pleoape închise de rugăciune,
cu lacrimi puse pe iertăciune.
Aură demnă tăvălită în ani,
copilăria cu părinți țărani,
zare agățată de ochi uimiți,
amintiri lăsate celor iubiți.
Tresărire parcă speriată
de o mângâiere așteptată
pe pletele de tinerețe
și un sărut peste tristețe.
001.605
0