Constantin Iurascu Tataia
Verificat@constantin-iurascu-tataia
„itataia”
Sunt născut la 1 martie 1929 în orașul Vaslui. Am urmat facultatea de agricultură din București în perioada 1948-1953 și am lucrat în instituții de proiectare și execuție lucrări de îmbunătățiri funciare pînă la pensionarea din 1990. Scriu epigrame și poezii de umor începînd din anul 1948 și sunt membru…
Mă întreb
Este-o situație anormală,
Șefa ți-e și soață am aflat,
Deci pentru prestația conjugală
Ceri în scris la secretariat.
Pe textul:
„Compătimire" de Ruse Ion
Domnule Colonescu, vă rog să preluați demersul \"meu sine ira et studio\". Ideea din tema epigramei înfăptuite este cea a slujbei ce o dorește un șomer. Enunțați bine în primele două versuri ce așteaptă dar în continuare Acel \"serviciu\" acordat \"în sfîrșit\" inculcă ideea de \"serviciu funerar\", lucru evidențiat de epitetul \"e divin\". Numai că efectul poantei se diluează datorită acelui ambiguu \"în sfîrșit\" din versul al treilea. Dacă eram în locul dvs. aș fi punctat mai brutal dar mai explicit cam așa:
Ca să rămînă-n atmosferă
Șomerului, ca bun creștin,
Serviciul ce i se oferă
E funerar, recte \"divin\".
Vă rog să nu primiți observația mea ca un reproș. Tataia
Pe textul:
„Slujbe pentru șomeri" de Constantin Colonescu
Salut cu entuziasm opiniile, matur expuse, de Rodean Ștefan Cornel că tribuna oferită de Agonia nu ar trebui să reprezinte pentru epigramiștii ce vor să fie categorisiți ca atare, o facilitare a dialogurilor de recreație mare, gen \"ba pe-a mă-ti!\" sau o pistă pe care să zburde cu tot felul de improvizații legate ori de poanta preopinentului, ori de cine știe ce ciudată asociere de idei. Ar sluji mult mai mult epigrama concursuri sui generis care să stîrnească neuronii creativi. Mi-a plăcut ideea de a sintetiza cele două teme date la concursul de la Buzău, și apreciez pozitiv cum a gîndit-o și a reușit s-o concretizeze în catrenul prezentat. Stimulat de Cornel am încercat să hibridez și eu cele două teme în catrenul următor:
Cireașa de pe tort nu-nlocuiește
Valorile reale eu conchid:
Tezaurul interpretat rusește
Nu-i cel din aur ci e cel lichid.
Aștept comentariile critice. Tataia
Pe textul:
„Cireașa de pe tort... (pe care am încercat să o pun eu la Buzău)" de Rodean Stefan-Cornel
acorduri rimează cu torturi? Dacă era: sporturi, eforturi,suporturi, corturi,sorturi și mai sunt rime perfecte
Pe textul:
„Cireașa de pe tort" de florian abel
(Deodată, jucăușa focă,
Stând nemișcată, ca un Sfinx,
Simți că nu se mai sufocă
Chiar de-i alergică...la linx!)
(Bodea Emil Felician)
Sunt nedumerit
Bodea sigur că visează
Sau avea ceva la bord,
Întrucât văd că plasează
Linxul și la Polul Nord.
Pe textul:
„Alte glume la Masa Tăcerii" de Gârda Petru Ioan
Extraordinar ai izbutit, dragă Atropa, să minimalizezi un așa numit demers poetic care îmi amintește de convorbirile secrete de pe vremea cînd eram adolescent și consideram un act de vitejie să pronunț cuvintele păcătoase \"pulă\" sau \"pizdă\". Amicul îmi concretizează ideea că este un frustrat (în sens psihiatric) și vrea să șocheze pe contemporani. Unii dintre aceștia se dovedesc că judecă aidoma cu autorul și s-au grăbit să găsească imagini poetice într-un mișmaș de cuvinte voit șocante. Mă bucur mult că s-a găsit o voce care să elimine zorzoanele golănești dintr-un așa zis text poetic. Editorii făceau un act de profilaxie estetică dacă eliminau cu totul o asemenea scîrnăvie!
Pe textul:
„Poezia „dragostea” de T.C." de Atropa Belladona
(Eu nujignesc: - deci unde-i drama? -
Doamne ferește vre-un bordel
Și pân\' la urmă epigrama,
Este ce este... nu-i rondel.)
(Ion Ruse)
Grea problemă
De ce să-ntindem o poveste
Despre ceva de nici un fel,
Când vezi că \"opera\"-i nu este
Nici epigramă nici rondel?
Pe textul:
„Justiției române" de Ruse Ion
Parțial da!
Zburat-au puii, foarte-adevărat
Și dacă amintirile îmi scutur
Știu că o mică parte n-au zburat,
Adică cei ce n-au fost arși de Flutur.
Pe textul:
„„Tezaurul” meu... (de la Buzău)" de Rodean Stefan-Cornel
Adaus: am uitat să grafiez numele lui Dan Norea
Pe textul:
„Meditație la cetatea Histria" de Ruse Ion
(Se spune că un lucru ce-i frumos
Îi place-oricui, chiar și lui Dumnezeu.
Mă uit la capre (las un cap în jos),
Dar niciodată în județul meu.)
Prudența este mama înțelepciunii
Deși nu are-apucături poltrone
Eu bag de seamă că-i descurcăreț:
N-apreciază capre-autohtone
Ci din import! (Măcar din alt județ!)
Pe textul:
„Meditație la cetatea Histria" de Ruse Ion
Roberta Anastase...
(Ce s-a dorit cireașa de pe tort
Arată a bomboană de colivă.)
(Gârda Petru Ioan)
Am un criteriu împotrivă
La destinația ce-o dai:
Mai potrivită de colivă
Cred că-i Norica Nicolai.
Pe textul:
„Cireașa de pe tort" de Gârda Petru Ioan
(Să scap de-un titlu, la pământ...
Cine îl vrea?...e un cadou!)
(Bodea Emil Felician)
Tu de pământ ești donator
Și e de bine, când diseci:
Eu sunt un mare amator
Dacă-l donezi ca loc de veci.
Pe textul:
„Alte glume la Masa Tăcerii" de Gârda Petru Ioan
(Să înțeleg că îmi împărtășește
Poetul, din experiența-i tristă
În numele Atropei când vorbește?
Un Don Quijote încă mai există?)
(Constantin Colonescu)
Atropa vrea, chiar dacă straniu
Îți pare și fără rezon,
Pe cei ce au ceva în craniu,
Nu conținut de pantalon!
Pe textul:
„Somnul națiunii" de Constantin Colonescu
(Umblând o tipă-n pantaloni,
Atrasă-n umbra unui nuc,
Găsi acolo zece roni,
Și, mititel, un pui de C.U.C!
(Gârdea Petru Ioan)
Lui Dan Norea
De-i denumeai, cum spun cei puritani
Pe-acei epigramiști ce-i păstorești,
Nu \"constănțeni\" ci simplu \"tomitani\"
Erai scutit de-aluzii mârlănești.
Pe textul:
„Cireașa de pe tort" de tincuta horonceanu bernevic
(Umblând o tipă-n pantaloni,
Atrasă-n umbra unui nuc,
Găsi acolo zece roni,
Și, mititel, un pui de C.U.C!
(Gârdea Petru Ioan)
Lui Dan Norea
De-i denumeai, cum spun cei puritani
Pe-acei epigramiști ce-i păstorești,
Nu \"constănțeni\" ci simplu \"tomitani\"
Erai scutit de-aluzii mârlănești.
Pe textul:
„Cireașa de pe tort" de tincuta horonceanu bernevic
(Spre hăuri zilnic se cufundă
Să vadă gol un fund...de mare,)
(Ion Ruse)
În costum special, cu cască,
Se cufundă-n marea-albastră
Poate-poate-or să găsească
Un crâmpei din flota noastră.
Pe textul:
„Scafandrilor constănțeni" de Ruse Ion
(Căci în compot cine se-avântă
Cireșe are mult mai multe.)
(Dan Norea)
Marșând pe judecăți adulte
Un înțelept poate să spună
Că n-ar dori cireșe multe
La vârsta lui: \"una și bună\".
Pe textul:
„Cireașa de pe tort" de tincuta horonceanu bernevic
(Căci în compot cine se-avântă
Cireșe are mult mai multe.)
(Dan Norea)
Ce spune experiența
Marșând pe judecăți oculte
Un înțelept poate să spună
Că n-ar dori cireșe multe
La vârsta lui: \"una și bună\".
Pe textul:
„Cireașa de pe tort" de tincuta horonceanu bernevic
Erată: la versul doi se va citi \"crasă\"
Pe textul:
„Cireașa de pe tort" de tincuta horonceanu bernevic
Bernevic=pantalon țărănesc, de casă
Întrebare
Un detaliu nu-mi explic
Și-am o îndoială casă:
Dacă-o cheamă \"bernevic\"
Dumneaei comandă-n casă?
Pe textul:
„Cireașa de pe tort" de tincuta horonceanu bernevic
