Constantin Codreanu

Mă bucur să descopăr noi utilizări-decriptări pentru arhicunoscutul deja simbol, de la \"măr\", \"maimuță\", sau \"melc\" am ajuns în sfârțit să asociem \"@\" și cu un nod! Bravo pentru originalitate, deși cred că Alexandru se tot întoarce de pe o parte pe alta, sărmanul...

Cu drag,
Constantin

P.S. vezi cî în loc de \"î\" ai \"i\"

După declarațiile haioase ale dragului nostru președinte, e bine să văd că lumea are chef și de poezie:):):)! Mă bucur pentru voi! Bravo!

Cu drag,
Constantin

Frumoasă această autopsie în care parcă aș înlocui bandajele, că sunt rupte de rest, deși, na, dau o anumită rază de mers în pas cu realitatea, mai ales și cu petrolul care vine mau târziu...
Mi-a plăcut mai ales violul de la drumul mărginaș și penultimul act cu acea redeschidere de cearșafuri...

Cu drag,
Constantin

P.S. Pune și tu data la sfărșit cum face tot omul:):):)!

Foarte bun textul, doar că jocul \"cu îngerul\" din

\"Un înger de fată și-a mușcat buza până la sânge
o femeie slabă de înger a leșinat\"

e prea ieftin, strică, părerea mea.

O aglomerație de simboluri, sau mituri, sau istorii (ca procese, nu ca texte).
Subtitlul bun dacă indică o colecție anume, dar, pe de altă parte e un indiciu prea ne-subtil, iat titlul sperie prin faptul și mai ne-subtil. Prea halucinant pentru înțelegerea mea, recunosc!:) Remarc \"taigaua yin-yang\", singurul element care scapă acest text...

Cu drag,
Constantin

Singura uniune care îmi vine în minte e cea UDMR, cu Marko Nela în postură de junior, nu?

Un nou episod din epopeea \"șuky\". Zicea bine un alt comentator la un alt text de-al tău cu același \"erou\" când zicea de particularitatea unor asemenea personaje în revelarea anumitor trenduri pe agonia, dacă îmi aduc eu bine aminte...
Un text în care nu te prea recunosc, blueboy. Deși poezia e foarte bună, e departe de stilul tău original. Votez pentru această versatilitate pe care la puțini autori mi-a fost dat să o întâlnesc...

Cu drag,
Constantin

Marian, cineva remarca mai sus \"Mi-a placut exprimarea acida \"onorul dintre picioare\", ironica, si desi putin \"altfel\" in context, nu (ma) deranjeaza\", iar eu la rândul meu îi spuneam \"Alia, gust din observația ta referitor la aciditate și ironia \"onorului dintre picioare\" (ai punctat corect desprinderea acestei exprimări de restul contextului, dar, crede-mă, are un mesaj anume cu iz de \"personale\")\"...
Efectul era exact cel pe care l-ai surprins și tu, unul deloc ortodox...

Cu drag,
Constantin

Blueboy, fii mai elegant, nu îi mai răspunde lui Romulus Campan, nu de alta, dar m-am convins personal că unor oameni le place să se ascundă în spatele unor titulaturi și false aspirații moraliste pentru a da verdicte și catalogări și nu înțeleg de ce, cum îi zicea și Adrian Suciu în comentariul său unui alt pretins moralist, dle, ai opțiunea scroll-ului, nu îți place, ieși nabii de aici, nu mai veni cu aere de ultimul dintre apologeți, e mult prea de tot și nu văd prima dată când acest ecleziast face comentarii absolut impertinente cu blândețea unui miel spre sacrificare, fără însă a da dovadă nici de cea mai mică, elementară smerenie, vezi comentariul său de mai sus în care orgoliul răzbate năvalnic din \"un teolog-pastor-pedagog cu diplomă, care și-a pus viața pe altarul slujirii Dumnezeului pe care-L cunoaște până în adâncimea scărpinăturilor lui Iov.\", câtă impertinență și ignoranță trebuie să ai să spui că îl cunoști pe Dumnezeu ca și când ai vorbi de un amic de la bere...


Cu drag pentru tine și iartă-mă că mi-am vărsat of-ul aici, Blueboy
Constantin

Adrian, atunci când ziceam \"talibanism\" nu mă refeream la vreo credință anume, ci la forma hyperbolizată, fanaticizată a oricărui lucru, aici fiind vorba de o falsă etică și deloc referire la creștinism despre care am vorbit ca să ilustrez exact ceea ce ai spus tu cu \"scrollul\", opțiune pe care nici la mine nu au folosit-o atunci, la acea poezie. În rest, abia aștept să văd reacțiia vreunui editor.

Constantin

Erată (e 06:15, scuzabil deci), în loc de \"Nu știu de ce, dar azi e a 3-4 oară când am o problemă textul\", a se citi \"Nu știu de ce, dar azi e a 3-4 oară când am o problemă cu subtitlul unui text\". Scuze!

Deși sunt misogin, recunosc, Adrian, îmi place teribil de mult poezia așa cum este ea, cu acel vagin care, cel puțin pentru mine, e perfect acolo unde este (mă refer strict la text:):):)). Nu știu de ce, dar azi e a 3-4 oară când am o problemă textul, sper să nu devină cronică, da, subtitlul pentru mine e de prisos, iar referitor la fluturii din ultimele două versuri, fie renunți la unii, cum sugera Ioana mai sus, fie, even better, accepți varianta lui Adrian.

Cu drag,
Constantin

Era clar că nu e Stoica, dar credeam că e mai bine să începem cu dezghiocarea pe rând a hintsurilor...

Păi sâsâitul nu e Stoica?

Atunci când citisem prima dată acest text nu am lăsat niciun comentariu pentru că, practic, nu simțisem nevoia, am citit cu plăcere un fragment foarte bine închegat de proză, chiar dacă nu originală prin mesaj (memoirs de aventuri:)), excelentă prin restul detaliilor (am reținut în special explicația lui Virginie, nu a Virginiei, că e franțuzoaică, referitor la copil...). Întrebarea firească e de ce am revenit acum cu acest comentariu?!?! Răspunsul e mai mult
decât simplu: comentariul cu șobolanul al lui Adrian. Mai întâi crezusem că e vorba de vreo glumă, dar vrând să fiu sigur, am venit spre text la ora asta de 03:58, dacă tot nu puteam dormi... Ce vreau să spun e că înțeleg perfect reacția lui Adrian, mai mult, o sprijin și eu (știu ce înseamnă să fii puși la zid de niște cvasi-moraliști ce hoinăresc pe acest site, ascunzându-și creierul lipsă în spatele lui Dumnezeu, am trăit-o pe proprie experiență la un vers scandalizant pentru unii - \"Mă uit la Dumnezeu cum se iubește cu prostituate-îngerași\" -, dar, am spus acolo și repet, la început a fost Dumnezeu și Dumnezeu a fost cuvântul și cuvântul a fost Dumnezeu! Dacă cineva încearcă să îmi închidă gura îmi neagă Dumnezeul meu...).

Talibanismul de orice gen e periculos, inclusiv cel moralist. Nu înțeleg de ce comentariul lui Mircea Cristian Pușcașu mai este aici, nu mai verifică nimeni comentariile?

Cu drag,
Constantin

P.S.
\"Am dansat dansurile triburilor de la începutul istoriei, fără să invocăm alt zeu decît foamei unui trup de celălalt trup\", cred că \"foamei\" aici e, de fapt, \"foamea\", nu?

Viorele, moartea ca orice sfârșit nu este nimic altceva decât un nou început, așa că cheer up!

Emil Boc

Blueboy, fericirea de orice gen (aveam eu cândva Fericirea constructivă) prezentă în viața de zi cu zi mai ales prin procesul care o definește atât de intens: \"căutarea\", alții îi zic \"urmărire\", (a propos, ai văzut The Pursuit of Happiness?).
La tine căutare are aici una din cele mai frecvente conotații, cea teologic-militantă.
Un singur lucru doar, mergând cu analogia de jos în sus și urmărind logica simetriei, parcă ceva nu merge aici cu oamenii și muzica, sau e doar o impresie greșită a mea?

\"oamenii cu muzică
poeții cu versurile
mamele cu pruncii\"

Cu drag,
Constantin

Adela, în primul rând am fost plăcut surprins să constat că am postat azi amândoi texte cu titluri franțuzite:)!!!
Apoi, am urmărit cu atenție disputa de la precedentul text unde, recunoaște, ai comis o greșeală când i-ai Ioanei Florea ce i-ai zis, dar nu asta vroiam să îți spun, vroia doar să sprijin \"demersul\" Andreei printr-un citat, cred că știi cărui clasic îi aparține:)

\"Esențial nu este să scoți o mie de cărți, ci să te simți mai împlinit sufletește după zece versuri mâzgălite pe un post-it, sau în palmă, sau pe un pachet de țigări. Celebritatea e plictisitoare, găunoasă, și te consumă [sar fanii pe tine, sau se îndepărtează de tine oameni valoroși, din timiditate]. So cut the crap, would you? :) Și scrie cum îți vine, când îți vine, fii tu însuți.\"

Cu mult drag,
Constantin

Alia, puțini sunt oameni pe acest site care reușesc să mă facă să le comentez text după text:), tu ai început să te numeri printre ei. Există o degajare în felul tău de a scrie, o ușurință de invidiat (a cărei lipsă, mi-o reproșez mie de foarte multe ori)...
Remarc aici îndeosebi lichiditatea metaforică din alcool, morfină și vin (roșu, desigur)! Interesantă și definirea împărtășaniei ca beție, originală.

Te citesc!

Cu drag,
Constantin