M-am încuiat într-o cămară
Departe jos, și îmi e frig
Te văd de-aici și-mi pare că ești mare
Și iarăși tremur, și iarăși strig...
Legată ești, blocată-n soare;
Un văl și-o piatră te
Sunt floare de baltă ce bea
și-nflorește sub sălcii.
Dau zilei culoare,
dau galben și roz în petale.
Miresme de vară.
Sunt floare de baltă...
Plutesc pe alinturi,
Ma mângâi pe piele, pe
Intr-o camera luminata prost
Se aduna oameni la un mort
Strigate sfasaietoare de durere
Si cantece
Trei tineri desprinsi de realitate
Cu vocea lor fricoasa
Stand drepti ca stalpii, cu
“Săturatu-s-a pământul de noi și ceilalți ne mustră. Au doară ne vei mai scăpa în următorul veac?”
Bătrânul abia mai respira. Era frig în cameră și cu toate că purta vesta veche de lână și era
Stiloul meu acum e rosu
Ba nu, e negru, sau...nu stiu...
Imi urla capul!Vai!Sunt plin
De ganduri ce vreau sa le-arunc in pustiu
Sa ma-ntorc, sa ma duc mai intai!
Dar stai, oare-s
pe pistă am adormit,
alergând sacadat
și visez
la realitatea
de unde am pornit.
sunt dopat cu aerul tău,
alerg acum mai repede
și te trag și pe tine,
atingându-te,
pe umeri îțî stau.
sunt
Batranul abia mai respira. Era frig in camera, focul aproape se stinsese, raspandea doar cateva luminite in coltul dinspre usa. Acatistul era tinut strans in mana ca ultima speranta a omului muribund
În limfă,
în creier aleargă
nestarea și veșnica fugă...
Și setea de liniște
îmi zbate în gambe,
frământă și patul
asupra-mi triumfă...
Îmi fuge și ora
și pasul îmi fuge
rămâne stăpână
o
știu, aud și văd
pornesc...
cu tonalități ridicate în cap
mi te amintesc
săturat de prostitutie afectivă,
vreau acasă, acum
sau vreau să fii diferită,
să continuăm maratonul,
zburand printre
Ma uit in spatele meu
Si te vad din nou cum nu apari.
Aproprie-te de mine;te astept mereu,
Nu vii.Te-astept si plang cu lacrimi de smoala
Si-nchid ochii sa mi te amintesc,
Dar inima-mi-e
Sunt simplu om, pierdut, în rătăcire
Iubești un anonim, să știi, un oarecare;
Urmez supus, ca toți, a vremii-nșiruire
Dar zilele de azi se-aprind parcă mai tare
Și serile se sting, gândindu-mă
Mi-aș pune brațul în jurul tău
Și cuprinzându-te,
Ca funii, ca lanțul de fântână,
Încolăcit, otravă, fum ce îmbie
Și-adoarme,
Ca timpul ce-ar vrea să rămâie
Bețiv pe pielea ta fină.
Tu stai
Pe-un colt de foaie ma mai tin,
Doar asta ma sustine,
O foaie alba si subtire
Verificata-n negrul colt
De mintile putine.
Incerc sa caut adevarul
Sau aproximativul...
Ca astfel omul sa nu