Poezie
Vicleșug
1 min lectură·
Mediu
Mi-aș pune brațul în jurul tău
Și cuprinzându-te,
Ca funii, ca lanțul de fântână,
Încolăcit, otravă, fum ce îmbie
Și-adoarme,
Ca timpul ce-ar vrea să rămâie
Bețiv pe pielea ta fină.
Tu stai cuminte.
Nu te mișca, nu te intoarce,
Ci lasă-l flămând să danseze
Gol
Și noi să râdem de el
Cum se-nvârte încolo și-ncoace
Și-așa să-l trăim.
Mi-aș pune capul pe pieptul tău
Și scufundându-mă
Să cad în adânc prizonier lângă ore.
Tu să zambești, vicleană
Și-apoi
Mă scoate șireată cu mâna ta fină
În zori incolore.
001813
0