Claudiu Moldovanu

În limfă, în creier aleargă nestarea și veșnica fugă... Și setea de liniște îmi zbate în gambe, frământă și patul asupra-mi triumfă... Îmi fuge și ora și pasul îmi fuge rămâne stăpână o

Sunt floare de baltă ce bea și-nflorește sub sălcii. Dau zilei culoare, dau galben și roz în petale. Miresme de vară. Sunt floare de baltă... Plutesc pe alinturi, Ma mângâi pe piele, pe

Mi-aș pune brațul în jurul tău Și cuprinzându-te, Ca funii, ca lanțul de fântână, Încolăcit, otravă, fum ce îmbie Și-adoarme, Ca timpul ce-ar vrea să rămâie Bețiv pe pielea ta fină. Tu stai

Și de ce ai plânge acum? Când sorbi, când guști, când bei setos Și-nghiți a mea tărie Nu te împiedica plângând Ci, ridicându-te de jos, Petrece-n bucurie. Aruncă-acum cu pietre-n

pe pistă am adormit, alergând sacadat și visez la realitatea de unde am pornit. sunt dopat cu aerul tău, alerg acum mai repede și te trag și pe tine, atingându-te, pe umeri îțî stau. sunt

știu, aud și văd pornesc... cu tonalități ridicate în cap mi te amintesc săturat de prostitutie afectivă, vreau acasă, acum sau vreau să fii diferită, să continuăm maratonul, zburand printre

Batranul abia mai respira. Era frig in camera, focul aproape se stinsese, raspandea doar cateva luminite in coltul dinspre usa. Acatistul era tinut strans in mana ca ultima speranta a omului muribund

Haideți să-l urâm Haideți să-l uităm Haideți să-l ignorăm Haideți să-l bârfim Haideti pe el Haideți să-l ingropăm Haideți să murim Haideți să plecăm

Sunt simplu om, pierdut, în rătăcire Iubești un anonim, să știi, un oarecare; Urmez supus, ca toți, a vremii-nșiruire Dar zilele de azi se-aprind parcă mai tare Și serile se sting, gândindu-mă

Alunecând pe-un fir de păr de fată, O lacrimă de jale curge sec. Tiranu-mi suflet se-aruncă să o prindă, Ca lumea să nu piară în înec. Nu plânge iarăși, pierdută-n triste gînduri, Că soarta-ți

În jur numai întuneric și din când în când se auzea un lătrat și apoi mai multe, un muget de vacă... În rest era liniște, căci noaptea rar treceau oameni pe acolo….și trenurile erau destul de puține.

M-am încuiat într-o cămară Departe jos, și îmi e frig Te văd de-aici și-mi pare că ești mare Și iarăși tremur, și iarăși strig... Legată ești, blocată-n soare; Un văl și-o piatră te

Intr-o camera luminata prost Se aduna oameni la un mort Strigate sfasaietoare de durere Si cantece Trei tineri desprinsi de realitate Cu vocea lor fricoasa Stand drepti ca stalpii, cu

Nu stiu cum sa descriu un sentiment... Cum sa descriu cand tremuri si e cald Si cauti disperat o amintire din alt veac, Voind s-o-nlocuiesti cu clipa de acum; Sau cand esti sigur ca esti

Dar daca nu ar fi februarie, L-ai dori inapoi? Sau poate-asa vei face cu fiecare luna, Sa scapi usor de tine si de noi... Si sa saluti un martie devreme Cu flori de gheata-n mana... Ce-ai

Pe-un colt de foaie ma mai tin, Doar asta ma sustine, O foaie alba si subtire Verificata-n negrul colt De mintile putine. Incerc sa caut adevarul Sau aproximativul... Ca astfel omul sa nu

Cad dulce, blande zgomote de ploi, Se duc caldurile ca la inmormantare; In urma, un convoi paseste cu-ntristare O, nimfa calda! Intoarce-te la noi! Lumini si zgomote din ceruri se

In ochii tai vad marea Pfui...nu-i bine... Ochii tai sunt cerul, Sau viata rapita de la mine. Aham, acum mai merge. Ochii tai...? Ochii tai sunt instrumente de tortura, Imi scot sufletul strop

Ma-nvart si ma-nconjor acum Cu vesnica-mi mirare Cum pot trai fara sa stiu Ca toate-s aruncate-n drum, Ca totul e-o-ntrebare? Mi-a fost chiar frica sa mai scriu, Pana acum. Chiar daca pofta

Plang. Plang fata de voi Si nu dau nimanui raspuns. Inima e sufocata de ploi Si de tine sufletu-i strapuns. Nu cred ca o fata aplecata Va atrage atentia oricui Si nici nu voi spera

In umbra lucrurilor spuse pana acum Se raceste totul. Nu mai vreau nimic Caci imi miroase prea mult a fum, A fumuri, din gunoi ars incet, Din ceea ce a fost o farsa, sa zic. Eu in toate astea am

Incerci sa tipi la mine Sa te aud pentru a mia oara, fara sens. O picatura de foc in inima-mi goala, Sa ard strans in bratele tale Fara sa ies... Ne apropiem si ne despartim incet, Ma alearga