Aș vrea acum
Aș vrea acum să-ți scriu poezii de dragoste, să ți le recit la ureche într-o după-amiază înnorată de toamnă, să-ți povestesc apoi triste istorii ale celebrilor îndrăgostiți, să-ți mângâi apoi
CCClaudiu ConstantinDoarme
Iar trupul tau doarme sub palida mangaiere a privirilor unei mari iubiri. Orice suflare se odihneste prin somnul tau sfant, pur. Orice abatere de la viata se opreste. Oamenii au oprit
CCClaudiu ConstantinImn
Iubito, privește alături de tine și vezi-mi pașii sprijinindu-se himeric de umbra ta, caută-mi mâinile și cuprinde-le cu o singură strângere liniștită și curată ca fulgul din noi, strânge-mi în
CCClaudiu ConstantinNiciodată ea
Crezând că este ea tresăream pe străzi. Mă pătrundea până în suflet parfumul ei întotdeauna diferit și mă-ntorceam să mă conving că era alta. Întotdeauna alta și niciodată ea. Alteori doar
CCClaudiu ConstantinO iubire ca un ghiocel
Iubita mea are un ghiocel în păr. De fiecare dată când îmi rătăcesc mâna în părul ei ghiocelul se desprinde iernatic și ne înflorește. Din noi ies petale albe ca niște aripi vegetale și
CCClaudiu ConstantinCădere
Și nopțile toate se destrămau sub lungile tale brațe alergând și lovindu-se brutal de pământul ce-ți repugna. Zdrobeai fiecare fragment de stea ce-ți ieșea în cale și cu genunchii loveai aspru
CCClaudiu ConstantinSemnele ei
Peste tot erau semnele ei. Pe spate, unde ea a scris basme și nume, pe fiecare deget alintat de ea cu 1001 vorbe și sărutări ale unei dimineți de toamnă. Peste tot era parfumul ei. In
CCClaudiu ConstantinE o întreagă lume
E o întreagă lume acolo care ne așteaptă rătăcirile, care ne pândește fiecare mișcare a sufletului ca să ne agațe ireversibil de tentaculele ei. E o întreagă lume acolo care ne vânează fiecare
CCClaudiu ConstantinÎn mâinile ei
În mâinile ei îmi stătea sufletul, iar inima-mi nu mai era. Era doar un loc în care ea înflorea din ce în ce mai mult, un loc în care erau adunate amalgamări ale inflorescențelor ei, iar
CCClaudiu ConstantinVina, ca un semn apocaliptic...
Prin lutul negru zac întinse metaforele părăsite care-și cer dreptul la zbor. Pe fruntea tuturor arde Vina ca un semn apocaliptic. Da, e vina lor că metaforele mele n-au aripi, că tot ce
CCClaudiu ConstantinRetragere
Mă simt plin de decesele lumii, de umbrele prelungilor dureri. În acest delir abject caut să-mi înalț cât mai sus zborul atemporal, să calc cât mai adânc în groapa cuvintelor. Atât. Restul
CCClaudiu ConstantinEvocare
Din negura noastră nu se va mai naște nimic; nimic sub cerul nostru deja pierdut, nimic peste lutul nostru îngropat în timp. Din secundele noastre va urla timpul ucis de noi când eram
CCClaudiu ConstantinLumină
Of, iubito, zici că-i iarnă lumina vechiului felinar de la colț. Vezi tu, noi suntem copiii ei, ai luminii, ai fulgilor ei nevăzuți, ușori ca florile unui gând de mai. Ne naștem din lumină, ne
CCClaudiu ConstantinArs poetica
Poezia mea e-un cântec între ape. În barca de patimi, cu note de lacrimi, cu scântei de cer și cu-acele luciri stranii din stele îmi cânt serenada mea tristă. Vezi, rândul meu e-o
CCClaudiu ConstantinPreludiu
Te-am întâlnit într-o noapte albă. Erai plouată cu stele, iar în urmă-ți aduceai cerul luminat cu luna. Te-ai împiedicat de-un fir dintr-un vis al meu, țesut pe-o bancă dintr-un parc. M-ai
CCClaudiu ConstantinElegie
Alerg printre stropii de cer, printre valuri de ploaie și vânt, pe-un vechi al durerii pământ; nu știu ce înseamnă „să sper”. În palmă-mi se-adună iar apa din ploaie sau poate din
CCClaudiu ConstantinCântec
Afară-i noapte, afară-i frig, afară ies și vreau să strig. Afară plouă, afară ninge, timpul pe geam mi se prelinge. Afară-i toamnă, aici nu știu de-i toamnă sau e anotimp pustiu. Afară
CCClaudiu ConstantinCeasul morții
Clopote bat rar în miezul nopții, ticăie încet, mai rar, ceasul morții. Mai devreme s-a mai stins o viață, un cântec cu note reci de gheață. A mai căzut o stea din cer în infinit, unde
CCClaudiu ConstantinDe ce
De ce dispari prin văi albastre Acum când cerul s-a deschis Și tu mi te-ai desprins din vis, De ce rupi aripile noastre? De ce tu fugi cu pași de fier Când norii negrii-au dispărut Și noaptea
CCClaudiu ConstantinE trist
E trist să vezi cum cerul se-nchide înaintea ta, cum tot ce ai iubit frenetic se pierde-n nepăsarea lumii, să-ți vezi idealul dispărând subit în negura vremii, învins de patimi deșarte. E
CCClaudiu ConstantinEpilog
Mi-aș dori să mor pe-o carte. Invelit în file tocite de vreme nici că mi-ar păsa de frigurile morții. Acolo, în bibliotecă, între rafturi, între cărți, între vise moartea mi-ar părea un
CCClaudiu ConstantinPlângere
Nu mă întreba de ce plâng în seara asta. Poate e vremea de-afară, poate sunt eu, poate ești tu. Poate e karma ce m-a blestemat din prima clipă. Privește afară și vezi cum noaptea se
CCClaudiu ConstantinTăcere
Merg în tăcere pe bulevardul tăcerii. Tăceri mă-nconjoară, mă urmaresc, mă leagă de copaci albi ai tăcerii de ceară. Deasupra valuri își plimbă tristețea tăcute, iar cerul zace pe-asfalturi
CCClaudiu ConstantinRugăciune
Singur și-n palmele mele Îmi închin durerea și soarta, Intru și-n urmă-nchid poarta Unei lumi meschine și rele. Alerg și-n genunchi cad din nou În fața icoanei din zid Și plâng căci afară-i
CCClaudiu Constantin