Claudia Dana Marcu

E tipic pentru tine, e bun. Te pricepi in mod special la textele religioase. L-ai scris chiar de ziua mea, o felicitare insa nu puteai sa-mi scri. Cand ma gandesc ca erai prietena mea...
Oricum, un 10+ pentru text si nu te lasa niciodata de scris:)
te sarut (rece si formal)

E adevarat, nu pot fi clasici, sau cel putin nu inca pentru ca ne sunt contemporani, timpul isi va spune cel mai bine cuvantul in cele din urma. In alta ordine la idei, tonul funebru a lui Bacovia se potriveste cu vampirii lui Rice, cu stilul lui King si cu tristetea dintre randurile lui Coelho, pentru mine e aproape senzual. Fara a fi impertinenta, sper, va recomand cu caldura, daca aveti timp, facand abstractie poate de titluri, sa cititi o carte din \"Cronicile vampirilor\" de Rice, sunt pline de trairi umane chiar daca personajele nu sunt, dar faptul ca sunt vampiri le acorda o vasta experienta de viata, de sute de ani,e ca sa zic asa o metafora, evident, dar e vorba in final tot de oameni, de sufletele lor, de trairi ca fericire, iubire sau durere. In fine, va multumesc pentru raspuns, o zi buna in continuare, la revedere :)

Nici mie nu imi place in mod desoebit Eminescu, sa zic asa pentru a nu fi stigmatizata? Stimati colegi de forum cum de nu tolerati o opinie? Gusturile nu se discuta dragii mei, sau nu ar trebui... desi fiecare are dreptul la o opinie, nu? si refuz statutul de \"neveritabila romanca\" sau ceva de genul acesta doar pentru ca eu il admir pe Bacoiva in loc de Eminescu care nu imi trezeste un interes egal. E o mare absurditate insa sa ii compar pentru cei doi poeti sunt diferiti ca stil, dar am facut asta in spiritul SUBIECTIVITATII despre se pare ca e la moda, nu? Atat tot. Best regards.

dor de propria persoana, cand stii ca nu mai esti cel care erai si te cauti pe tine nestiind unde te-ai pierdut si cum de ai ajuns cum esti. Cat de trist, dar de real. Cu totii ne mai pierdem pe drum fara a constiientiza neaparat cand s-a petrecut aceasta schimbare.
Superba poezie. Cat despre adevarul de care vorbeai, probabil ca tocmai acum il \"priveai in ochi\", caci trebuie sa fi puternic din fire pentru a ajunge a te ierta pe tine insuti, dar mai inainte trebuie sa vezi ce si cat ai gresit. Fii bland cu judecata, altii au gresit cu siguranta mai mult. Mult succes in regasirea propriei tale fiinte. E un lucru uneori dureros, uneori doar melancolic. Stiu ca si eu am stat sa ma intreb despre aceste probleme, pana la urma recunosc ca nu am reusit decat sa inteleg ca eu personal trebuie sa sacrific trecutul in vederea acceptari noilor provocari ale prezentului si nu are rost sa ma agat de el sau de mine cea care eram, sa zicem ca schimbarea asta care m-a pustiit se numeste maturizare. Ok, sau negare, calcul la rece cat sa imi permit sa risc sau sa visez.
Numai bine, te-am pupat.

Teoretic gusturile nu se discuta. Am spus teoretic. Anne Rice, Stephen King, Paolo Coelho - de ce sa ma faca cineva sa ma simt prost ca sunt favoritii mei? Nu cred ca altii mi-au mai mers la suflet atat de mult, mai ales Eminescu! Ha, daca ar fi sa fiu subiectiva (ca si dvs. doamna autoare a acestui text) as spune ca Bacovia e net superior. Dar nu sunt, recunosc ca e net superior lui Eminescu din punctul meu de vedere, dupa gustul meu. Si tot dupa gustul meu, cele trei exemple \"negative\" oferite de dvs. sunt niste autori super-talentati, cu tot respectul, cand o sa fiti de talia lor, atunci sa ii criticati. La rvedere si best regards.

care adevar? Normal ca in momentul in care devenim mai buni ca ei, cei care ne formau, se simt frustrati. Poate ar trebui sa se simta impliniti, ne-au arata ceea ce trebuia, dar oameni fiind ii cuprinde subit si inexplicabil un fel de invidie. Probabil ca asa percep eu situatia... dar adevarul in general vorbind e ceva mult prea vast si interpretabil pentru a putea fi definit cu adevarat de cineva, desigur ca asta nu ne opreste, ca oameni, sa il cautam frenetic, hmmm.
:)

Nimicul acela ne consuma pe toti din cand in cand, pe o banca in parc unde furam un moment de liniste si de singuratate cu gandurile noastre gandindu-ne la noi. E si normal ca ne izbeste nostalgia dar asta e viata, eu inteleg versurile tale perfect, sunt superb de triste, si nespus de frumos ai surprins tristetea, felicitari :)

Super fain stilul tău de a scrie, te-am găsit aici din greșeală căutând să văd ce a mai scris George, de George cel de ieri, am mai pus și eu câte ceva, oricum mi-a făcut mare plăcere să citesc ce ai scris, ai o tehnică minunată de a susține suspansul exact atât cât este necesar. Bravo! 10+