Gând singur
toamna la picioare îți cade
cu frunze ce plâng
uitate pe alei,
e vremea când
se pierd în tăcere
tomnatice șoapte,
s-ascund prin odăi
duminici furate...
Toamnă,
mîngîie-mi
M-am trezit
cu tine de mână,
cu tine de gând
ca și cum nimic
nu ne-ar putea lua
bucuria de-a iubi.
Tu și eu
într-un anotimp
ce-a născut îmbrățișarea
din taina visului,
rămâi și strânge-mă
Stau îngerii pierduți
prin parcuri de rugină,
cu aripi poleite
de brumă și de ceață,
li s-a răcit surâsul
sub ploile de toamnă,
din ochi le cresc aievea
flori de gheață
la început de iarnă...
Singură:
pe mușuroiul meu de gânduri
incerc să evadez
din labirintul cu amintiri
dar mă lovesc de imagini obsedante,
în ureche îmi sună aceiași voce:
Cine sunt?
Unde mă aflu?...
tăcere!
sunt
Dacă aș fi
un strop de rouă
ți-aș uda talpa piciorului strigând:
- Strivește-mă!
Dacă aș fi
un fulg de nea
m-aș lăsa pe buzele tale șoptind:
- Topește-mă!
Dacă aș fi
o picătură de
E frig
la tine în priviri,
de la o vreme
toamna a pus stăpânire
pe intinderea firii;
nemaiștiind
dacă exiști sau nu,
mă lupt
cu viscolul
din gânduri
ce mă ține prizonieră
intr-o
Mi-e dor
de satul dintre munți,
de casa cu pridvor,
de bucurii trăite,
de vise ce nu mor .
Mi-e dor
de o măicuță
cu tâmpla vremii albită
de griji și de povara
vieții d-odinioară.
Mi-e
...de la o vreme
simt că în adâncul ființei mele
dorm toate neliniștile tale,
durerile și bucuriile tale,
trupul meu e cuibul nebuniei
din care ne-am întrupat:
un singur suflet!
...cu tâmpla în palmă
îmi sprijin nedumerirea:
Cine ești?
***
Cine ești? tăcerea asta mută
care-mi amenință de la o vreme
singurătatea oarbă!
***
Cred că
Din ce nebănuit de gând
ai venit
să-mi îmbrățișezi nopțile?
Te-ai furișat în suflet,
mi te-ai ascuns în trup;
ai trezit in mine
primăvara simțurilor,
atingerea ta
a dezghețat
cetatea
Nesomn:
mintea se încăpățînează,
vrea să gândească,
sufletul și-ar dori să vibreze,
trupul să simtă...
Gândurile năvălesc
de nicăieri
și nesomn!
Liniște:
doar ticăitul ceasului
mai rupe
Târziu,
în noapte
stau pe colțul meu de vis
și-mi deapăn firul amintirilor:
sărut talpa fiecăreia,
lăcrimez în fața umbrei tale
și încerc să-mi ascund durerea din suflet
chemîndu-te pe colțul
...se dezleagă nebunia
când ești prin preajmă,
se opresc gândurile
cănd trebuie să te gândesc,
se încurcă senzațiile
când trebuie să te simt
și nu mai sunt eu
ci o alta,
pe care-am
De-ai vrea
să-mi fii păcatul
pentru care:
mă resping
să te pot accepta,
mă ucid
să te pot trăi,
mă pierd
să te pot regăsi,
mă întristez
să te pot bucura,
mă uit
să te pot aminti,
mă
Ești laș:
ți-e teamă să iubești,
te sperie
până și umbra
pe care ar lăsa-o
dragostea în urma ta,
te ascunzi în spatele Eu-lui blazat
și de acolo de pe culmile
realului-ireal,
dintr-un piept
Sunt
precum o corabie eșuată
in largul gândului tău
și parcă mi-am pierdut busola
dar n-am să-mi pierd speranța:
poate
voi ancora intr-o zi
la țărmul sufletului tău.
...am avut de gând
să-mi trăiesc singurătatea,
să devin o frunză
purtată de vânt
pe cărări uitate de lume.
Vroiam să rămân cu mine
să-mi ascund gândurile
dincolo de tăcere,
să-mi închid
două vise
... și cântecele
și furișările tîrzii,
sărutul tău
și vorbele noastre
toate au adormit
într-un somn
fără vise.
Zîmbetul tău
și bucuriile mele
s-au ascuns amenințate de
de zorii
CA