Mediu
Am racordat impulsuri seismice
ale unor chipuri sculptate-n mintea-mi rece,
formând scutul unui delir
suscitat,când surmentat respir
picături îmbibate-putred suvenir.
Șifonat,deleg imense raze împovărate
de ale voastre scăpărări iscate,
să dezvolte eternul frivol al cărui rod
m-atrage grabit către un cald eșafod.
O nălucă transfigurată tragic mă-ndeamnă
spre traiectul ultim;protestă și încearcă
retușuri unei stampe să-i facă
De parcă,
cine sau ce infinit mai poate fi colorat
de roua rozalbă,când, pe-nserat
rezervele-și încarcă...
mereu pentru o altă viață,parcă.
{15 martie 2006,ora 19}
001.475
0