Poezie
Invers
1 min lectură·
Mediu
Cum noaptea se scurg clipele în vis,
Și crește-vor în ore dulci de paradis,
Invers ne trece viața, vuind pe lângă noi,
Ca fluvii nesecate ce-și scaldă piela în noroi.
Cum ploaia așteptată ne limpezește gândul
Și lacrimile grele le spulberă departe vântul,
Invers dorințele ne-ntunecă puterea,
Ca o lumină prea intensă curmând-ne vederea.
Cum fluturii și-albinele împrăștie polenul
Și plantele muncind aruncă oxigenul,
Invers, nemulțumiți călcăm suave flori
Și suntem pedepsiți să fim mereu rătăcitori.
001.230
0