Doi copii

mai intai si mai intai:Bine ai venit, Ciprian!

diferenta dintre prima poezie postata(minata de banalitate si de stangacii suparatoare) si urmatoarele e surprinzatoare.
poemul de fata e incantator, induiosator prin candoarea si prospetimea definitiilor lirice ale comuniunii de care vorbesti.
emotionante mai ales prima si ultima strofa. cea de mijloc e mai banala si cu o problema de intarziere a acordului:\"de la una la alta\" se refera desigur la maini, dar urmeaza dupa \"fiori\" si de aici o poticnire logica la lectura.
ai putea inlocui primul cu al doilea vers pentru remedierea neajunsului respectiv.
repet, prima si ultima strofa sunt de o rara simplicitate si gingasie, cu adevarat impresionanta.

\"Gondola incercanata\" contine si imagini reusite , dar si unele care nu isi gasesc locul cu nici un chip(exemplu:mi-e teama sa nu-mi fure geanta)(ori poate sunt accente ironice, acum ma gndesc ca asta trebuie sa fie). finalul bun cu bicicletele care bolesc.
nu e rea nici \"Dulce neputinta\", mai ales ultimele doua secvente.
mai astept texte si raman cu imaginea copilasilor trecand strada si cu ecourile chemarilor din pestera.

as sugera o schimbare in prima strofa, mai exact ultimele doua versuri cu au grija unul de altul,/sa nu-i calce masina. decizia iti apartine.

constat cu uimire ca stefana daos are cam aceleasi pareri ca si mine privitor la gondola incercanata. raman putin pe ganduri: poate ca geanta semnifica, totusi, ceva :)

(ok, am incercat odata, dar m-a delogat sistemul)

sugestie: schiumba ultimele doua versuri ale primei strofe cu au grija unul de altul/sa nu-i calce masina. nu stiu de ce, imi suna parca mai bine.

observ cu uimire ca si stefana daos a remarcat aceleasi lucruri ca si mine in cazul gondolei incercanate. stau pe ganduri: poate ca geanta aceea are, totusi, rosturile si semnificatiile ei...