eu sunt intunericul…
..; cu singurul lui ochi – muribund de lumina
ca o panza de paianjen
rastignita intre secunde – ma privea
intunericul
povestea despre mine si turma nocturna de cai
prima
universul
e plin de ochiul tau, frumoaso
tu-
imi citesti in caimacul leganat ars poetica
celor doua suspine
imi vorbesti de pita taranului inflorita de griji
ca palaria lui
vara albastra
cu truda rasfirata pe camp
vara cu par valvoi
ca sufletul iubitei
dupa o noapte incrancenata
oh, tu leaga-ti siretlicurile
si trage-ti mai departe singuratatea
sedusa de tufa de
acea toamna
semana cu un coleg de-ai mei
care taia intotdeauna dimineata
pentru balul de san’toaderul mic
cu toate ca
il intrebam despre natura moarta
el imi raspundea cu lama ametita-ntr-un
aceasta este fata lucrurilor
si nu o poti schimba
-ca pe o frunza nascuta tomnatic
acesta este ochiul meu
-vinovat de tradare
tu-
umbra strivita sub talpi
candva
vom vinde sarutarile
sau le vom abandona
ca pe niste lucruri uzate
cineva
mi-a zis
ca poti face chiar contrabanda cu ele
cel mai bine e
sa-ti deschizi un cont - bineinteles