Poezie
primavara cu miros de iasca
visele vin si pleaca, noi ramanem aceiasi
1 min lectură·
Mediu
eu sunt intunericul…
..; cu singurul lui ochi – muribund de lumina
ca o panza de paianjen
rastignita intre secunde – ma privea
intunericul
povestea despre mine si turma nocturna de cai marini
ma surprindea innumarandu-ma
traiesc doar in conturul buzelor tale…
eu sunt urmarea casei nezidite intre vorbe – imi repetam in gand
de fiecare data la intalnirea
cu decameronul tarziu
eu sunt ceea ce ar trebui sa fiu nefiind…
poate ecoul nud al nechemarii tale..
..; eu, tu el, ea…
aceeasi poveste despre un altfel de mine
si orologiul uitat cum sacaie, Doamne
intunericul
dinte secundele care inca mai suntem!
014067
0
te rog completeaza-ti informatiile din profilul de autor fiindca altfel nu vei mai aparea in lista de autori a site-ului.
multumesc.