acum știu cât de rar m-ai visat

în fața zilei de ieri strânsesem cu zel câteva momente simple lipite ciorchine în fereastră ca niște obraji rumeniți cu mir schițasem în colțuri câțiva nori fronsați în marmeladă în buzunarul mic îmi înflorea o nerăbdare cât o copilărie mai aveam niște idei furate de la un cerșetor despre cum e să te simți stingher între pereții propriei tale lumini apoi așteptarea nu știu de unde mă iscodea o teamă înspre ziua ce ar fi venit de fapt,nu mai aveam nicio întrebare ucisesem, cu ochii închiși, încă un ideal