Tu dormi,
iar eu ascult un cantec;
e cantecul pe care-l aud
de fiecare data cand te mangai pe par,
un cantec care nu ma lasa sa dorm.
E oare cantecul pielii tale care respira?
Sau poate
acord: ce vreau si ce am nevoie.
actualizat: cavalerii ce-mi tropaie prin creieri.
agreabil: imaginea straina privita din fotoliul caldut.
amagire: toate noptile albe disparand invariabil in
Ea se plimba la umbra exceselor;
ea se scalda in apele limpezi ale bunului-simt;
ea-si purta gratios umbrela ce-o ferea
de stralucirea molesitoare a simetriei;
ea saruta cu retinuta fervoare
Ma moare inima si toate oasele ma mor,
peretii imi sunt straini dintr-odata,
ochi straini ma privesc in intuneric, ce vor?
Mi-e frica!
Zambetul tau mi se plimba nebun prin vene,
cuvintele
Ce sa fac cu ea?
O evit, o arunc, nu o vreau.
In mintea mea numai tu
si greata apusului.
Numai vocea ei fara trup
si nici ea nu.
In mintea mea numai tu
si greata apusului.
Ma duc si
E soarele din sangele tau
cel care-mi trimite umbre pe limba.
E luna din ochii tai cea care eclipseaza stelele buzelor mele.
Sunt norii respiratiei tale
cei ce trimit ploaia in palmele mele.
