Tu

Începi a trăi în moarte. Sfârșitul continuu. într-o inchiziție în care nu-și execută victimele, însă le transformă în ulcere veșnice. În chin. Chinul anulării noimelor. Al nașterii golului, produs fără întrerupere, asediind și degradând. O autoinchiziție. Te duci și vii, fără să păleci și fără să stai. În perpetuă agitație, în perpetuă macerare, într-un rug fără mântuire, fără scrum, care incinerează și nu mai termină de incinerat. O pulverizare neîncetată... Un suspin inconvertibil... Zeii nu mai sunt, gândirea a rămas. Și este cu tine. Cu destinul, odinioară. E destin...