Ea are trupul rotund ca o minciună, apoi ca un măr.
Ea poate fi Senia sau poate fi lotus.
Totuși astăzi este Senia. Atât.
De ce?
Taci. Senia. Atât.
Într-o zi poate fi toate zeitățile
S-a deschis poarta scârțâind ca o carte interzisă
Trenurile pierdute
s-au așezat pe mine ca bufnițele.
Auzi, ratatul ăla de ceas mai cântă la caterincă?
Urechea mea muzicală nu mai recunoaște
Deschide-mă la suflet și ia tot mărunțișul de-acolo
cumpără pâine și busuioc de la bătrânii care-și uită data de naștere.
Restul de bani dă-i-l copilului țigan în costum de leu de sub
Mâinile cu care ne vorbim, mâinile de care fug câinii
au dicție impecabilă.
Ochii rânjesc sau plâng ca alienații când valurile sunt prea verzi și verde nu-I cuvânt,
îmi storc lămâile în pleoape
Mamă, stai acolo, nu veni, stai acolo și vezi gâștele cum deoache balta
lebedele cum scrijelesc cu ciocul de lemn, în gardul apei hieroglife
stai acolo, aici cerul este prea departe de om,
cerul
CC