Poezie
Gînd întretăiat
1 min lectură·
Mediu
Cum ar fi dacă m-aș întinde pe asfalt printre tramvaie ce latră vagabondînd pe străzi și m-aș abandona derivei ca o bucată de fluture pînă cînd noaptea mi s-ar lăsa pe umeri cu sînii ei reci și plini de vise?
Cum ar fi dacă m-aș lăsa mușcat de vagoane costelive și murdare și m-aș părăsi în colții lor confortabili prin arterele amorțite pînă cînd trupul mi s-ar ruina sub povara somnului?
Gîndul înflorește și se deschide ca o fereastră prin care cad deasupra orașului ce dă în clocot
022.251
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cătălin Precup
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 88
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 3
- Actualizat
Cum sa citezi
Cătălin Precup. “Gînd întretăiat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/catalin-precup/poezie/13983095/gind-intretaiatComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Evident că poemul pare neterminat, la urma urmei e doar un gînd, o străfulgerare în intersecție. Un răspuns la întrebare ar fi o posibilă continuare. E ca atunci cînd un anumit lucru spus de cineva, auzit în treacăt sau citit (poate chiar un singur cuvînt), te determină aproape instantaneu să te gîndești departe, să visezi, asta însemnînd că (ți-)a provocat o stare poetică. Dincolo de clișee, poezia nu e musai/e mai mult decît formă cu oarecare end și n rînduri de text.
Așa că, pînă cînd o să continui sau o să refac textul (am de gînd)... asta e tot și trebuie luat ca atare. :)
Îți mulțumesc pt. comentariu și apreciere. Scuze că am răspuns cu întîrziere.
[Întreb și eu, oarecum offtopic, dacă un poem se poate lepăda de denumirea asta de \"atelier\", scrisă mare cu oranj ca un stigmat, și cum poți să dregi treaba, atîta timp cît lipsește o amărîtă de explicație din partea editorilor care să conțină motivele sau criteriile pt. care un text ajunge aici si, pe baza căreia,
(se presupune că) poemul/poetul ar evolua, în felul ăsta atelierul avîndu-și rostul și scopul?!]
Așa că, pînă cînd o să continui sau o să refac textul (am de gînd)... asta e tot și trebuie luat ca atare. :)
Îți mulțumesc pt. comentariu și apreciere. Scuze că am răspuns cu întîrziere.
[Întreb și eu, oarecum offtopic, dacă un poem se poate lepăda de denumirea asta de \"atelier\", scrisă mare cu oranj ca un stigmat, și cum poți să dregi treaba, atîta timp cît lipsește o amărîtă de explicație din partea editorilor care să conțină motivele sau criteriile pt. care un text ajunge aici si, pe baza căreia,
(se presupune că) poemul/poetul ar evolua, în felul ăsta atelierul avîndu-și rostul și scopul?!]
0

Oricum,îmi place cum te-ai jucat cu corpul tău plimbându-l printre tramvaie.
Mai trec:)