Poezie
Ultima convorbire cu doamna Literatură
1 min lectură·
Mediu
Și tocmai spuneam ceva de prisos binecunoscut și uitat de mult
acolo în fața ușii întotdeauna în fața ușii
cu capul în mâini
cu mâinile în cap
\"Să nu răcești nu ne ajung banii să te trimitem în țările calde\" spuneai
aveai haina ta de purpură cu zece buzunare deșertice cu guler bufant și dantele
îți purtai privirea cum se cuvine în fața ușii
\"Știți eu sunt genial vă asigur că sunt genial
declar pe propria răspundere
o să mă descurc și scuzați-mi vocea decolorată manierele mele de carton
dar prefer să îmi pierd timpul cu prietenii mei de calitate
-o să vă trimit o mostră cândva-
și nu o să fac mizerie în cameră
nu o să-mi deranjez vecinii
mai ales că unii au un deosebit simț al omorului
să fiu câine dacă nu\"
Stăteam acolo pe hol ne legănam sau mai știu eu
oricum era un frig se adăpostise și el pe unde apucase
și ea zâmbea sau plângea nu mai contează
de parcă eu nu mi-aș fi dat seama că mă lua picior peste picior
001.706
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cătălin Precup
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 178
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Cătălin Precup. “Ultima convorbire cu doamna Literatură.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/catalin-precup/poezie/228932/ultima-convorbire-cu-doamna-literaturaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.