Poezie
rembrandt la lecția de anatomie după descartes
domnului ioan mititelu, marele autor vasluian al unor rondeluri niciodată recuperate
2 min lectură·
Mediu
rembrandt a luat cuvântul l-a muiat puțin cu scuipat și a spus
dacă trebuie să dăm definiția omului în spirit necabotin
cartezian vreau să evidențiez cu roșu
omul nu este această mare fierbinte din care țâșnesc răpitori
și nici mușcătura taipanului invocat de aborigeni
dansând printre șamanice focuri
și nici acest trup de carne mai sărată sau nu
în tot cazul dacă-ți plesnește cineva un pumn în față
începi a defini omul ca o pasiune geloasă
dacă-ți articulează o palmă albă neagră sau galbenă
îți vei putea contempla faptele dintr-o viață anterioară a ta sau a altora
lecturând fără lentile de contact ziarul de dimineață la cafeaua de slăbit
fix 30 de kg cât să mai poți face umbră pământului
dar acesta e un semn bun doar nu vei fi dorind cumva să fii definit la cacealma
încasând tot potul dintr-o indolentă trișare tot a destinului
care ți-a făcut ochi dulci și nu ai reacționat pe măsura așteptărilor celorlalți
dacă-ți scoate un rinichi nu te îngrijora deloc
îți pune la încercare generozitatea
și vrea să știe dacă nu cumva ești o forță a naturii
care aspiră la perfecțiunea tuturor muritorilor
dacă-ți vrea inima palpitând de emoție
e lucru binecuvântat să fii fericit pe lumea aceasta
vei avea de-a face numai și numai cu oameni culți
care-au citit de-a fir a păr învățăturile creștine
din sfântul părinte ioan paul al II-lea plinindu-se cuvântul care spune
că lumea valorează exact cât înseamnă inima ta
dacă ai mai ajuns la proba finală cea cu pistolul la tâmplă
e semn divin că el destinul iubește adevărul
mai mult decât orișice pradă din lumea aceasta
iar dacă n-a mai rămas nimic de prădat pe la noi
se practică teleportarea prin toate sistemele galactice
după îndelungi încordări și seculare fapte nu vorbe
prin fereastra deschisă dacă mai există fereastră
vine îngerul fâl-fâl să-ți însoțescă sufletul
sigur te vor crede beat dar mai poți chema poliția antidrog
sau pe duhovnicii de la tanacu nevinovați se-nțelege
aflați momentan în liga a patra
la campionatul național de fotbal pe sub zăpadă
îți va răspunde mesageria vocală donați vă rugăm
ultimul bănuț pentru catedrala mântuirii neamului
012.122
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cătălin Al DOAMNEI
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 356
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 40
- Actualizat
Cum sa citezi
Cătălin Al DOAMNEI. “rembrandt la lecția de anatomie după descartes.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/catalin-al-doamnei/poezie/14001497/rembrandt-la-lectia-de-anatomie-dupa-descartesComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ma refer desigur la poezie
mai mult, genul asta de-a versifica apelind simboluri sau referinte culturale "clasice" [unde clasic este ceva, deja, cunoscut, incadrat] risca sa demaste superficialitatea, amatorismul
inteleg ca rembrandt poate fi o preferinta dar in afara de faptul ca-i amintesti numele la inceput, nu vad nicio incidenta notabila a acestuia [sau a operei sale] in poezie
inteleg ca "a fi cartezian" determina o pozitionare onorabila in raport cu "lumea buna" dar ce este "definitia omului in spirit necabotin cartezian"?
tot textul este plin de astfel de derapaje, ori de la logica, ori de la bun simt [unde bunul simt defineste o abordare fireasca si normala a poeziei/filosofiei] ori de la amandoua
exemplu:
"e semn divin ca el destinul iubeste adevarul" - dincolo scolastica monstruozitate care asociaza destinul divinitatii atribui, aici, destinului atribute si sentimente umane
in concluzie: "betia de cuvinte" este mai actuala ca niciodata