al treilea poem despre atlantida

plutește pe mările visului aidoma lui freddie mercury ale cărui siflante arabic bellydance oprește clipa cea repede &atât de nemuritoare de la bătrânețe și pân’la tinerețe nu am studiat viața lui poroșenko i-am spus că în ziua aceea fiul meu va juca finala foarte aproape de locul nevinovat președintele ӮкҏαйΝΈй va detona opt miliarde de ciocolate ioan–cosmin le va împărți pământenilor uluiți de viul vieții de felul în care picasso a desenat ultimul semn rectori prorectori decani prodecani catedre intregi au dispărut claire chazal est-ce n’importe qui monahii români au fost fotografiați acoperindu-se de invizibile omături neduse la capăt din pricina sângelui mult prea curat profesorul simenschy nici el nu știa akkadiana se oprise la egipteană la înălțarea marilor piramide pe care să le măture faraonii porumbelul alb care trebuie să moară va trăi corabia lui noe nu se va opri pe muntele ararat speranța plutește pe mările visului în care se va fi scufundat atlantida