primul poem despre atlantida

poeta vates au scufundat în mine atlantida în lumea de ceară omenirea va veni să-și ceară iertare pentru simplul fapt de a fi vrut să-mi înfrunte Fiul lichenii & arborii algele & înnaripatele adâncuri zborul perfect al prințului siddharta din himalaya în viața mea miraculoasă pentru Fiul meu dattatreya prostituatele din templul divin ghilgameș habar n-avea de playboy de obscurul presedinte donald aidoma RSI-lor am decis să vorbesc doar despre george washington doar el îmi dă siguranța cu care i-am înfruntat pe zei 4 martie 1797 azi e 8 martie 2017 eu n-am mai murit ultimul dintre atlanți urmaș al pelasgilor viața mea nu descrie infinitul ci dragostea am vrut să-mi corectez elevii genii într-ale prostiei în opinia fetei bolnave de tuberculoză nu se numea iulia hașdeu nu contează adrian păunescu singurul poet suflând în cimpoaie care și-ar fi depășit îngerul atât de multe nume așa a început viața în atlantida numai eu pot vorbi despre ea fie-mi îngăduit