Jurnal
memento mori
2 min lectură·
Mediu
venise îngerul și eu îl imitam stîngaci
să-mi piardă singurătățile celor zece mii de lucruri
nu mai înțelegeam de ce a trebuit să câștig toate războaiele
poate cu unul mai puțin
pe vreme de neînfricoșată ceață
neîncețoșată frică
toți rânjeau
deși nu erau hiene dându-mi târcoale
deși se știa că geniile nu mor doar oficiază
oricât s-ar strădui efemerul cu dinți sau fără dinți
nu despre mine este vorba
și nici despre alții
pe care am ajuns să-i contemplu
ca pe statui fără nume și fără chip
eu cred numai și numai în ideile
în care brâncuși și-ar fi gândit atelierul
de peatră seacă-n leșe și dorul amărui de stele
de ce a trebuit să câștig o mie și nouăzeci și șapte de războaie
alergând desculț după o săgeată pe care achile nu o mai putea zări
el cel mai viteaz dintre greci fmi putin zen china town kathmandu
excursioniștii din damasc teheran bagdad mecca și medina
în fine cei de o seamă cu mine ierusalime
nu m-au putut vedea la mica publicitate
AICI SE ÎNCHIRIAZÃ UN ZEU
DACÃ NU VÃ NUMIÞI BRUCE LEE us President
ori cel rănit într-o închisoare din portugalia
face to face
desculță aleargă poezia
ca pentru a evita orișice loc comun din lumea comună
domnule arthur schopenhauer
mama dumneavoastră
v-a băgat drept în academia română
dulci melci pasc iarba plină de regi a iluziei
brusc
îngerul scoate sabia de chihlimbar
și cosește moartea de pe hominizi
în patria mea s-a desvățat de învăț
omul de neaderthal
majestuos
i s-au lăsat oasele la vederea științifică
nalte ziduri se prăbușesc peste cea întrebare fără răspuns
001.224
0
