un poem marțial

ce forță poate dezvolta absurdul serviciilor de contraspionaj ale întunericului din moment ce bruce lee are o singură limită moartea eu sunt aici pe tot tărâmul de luptători shaolin dacă trebuie să mă exprim antipoetic față de popor nu vă speriați nu vom muri nu vor muri proștii corupții inculții să sperăm că și mâine soarele va avea un răspuns poate mai gingaș imperial ca bruce lee asediind întunericul veverița a început să vomite nu-i e teamă de moarte ci de cutremur omenirea o știe galben –tărgată din neamul tigrilor prima care-i prevestește îmblânzitorul de tigri le dă biscuiți și o ciosvârtă prin care să nu se clatine & acum dragii mei pe loc repaus gata e timpul să mor o singură dată -n viața mea rară cu întâmplări ninja am avut ocazia să asist la un antrenament printre tigri în urma căruia tigrii au trebuit să plece nimănui nu-i pasă de energia pierdută în gol pentru joaca de după-amiază pe terenul viran vis-a –vis de sala de sport printre urzici am primit imprescriptibilele mesaje shaolin & eu cred că de aici a venit moartea chuck învins și el o știe pentru cei care l-au cunoscut pe bruce lee artele marțiale nu există decât ca răscoală a oprimării săracului pentru care marele bruce ar fi luptat și-n vis valsând cu tigrii din dragostea lui față de regnuri ai ascultat vreodată sunetele din kusturica pisicindu-se auzul devenind respectabil personaj literar tigrii delimitându-și teritoriul & dându-le voie celorlalți să existe să se-ntreacă pe sine-n replici de salvare ale teluricului