o scrisoare neexpediată a lui saint-john perse către vlad țepeș

denis buican peligrad a fost primul om care mi-a vorbit despre îndeletnicirea morbidă a lui vlad țepeș aflat în temniță de a trage șobolanii în țeapă câți șobolani credeți că a executat vodă făcui eu naiv mulți foarte mulți atât de mulți că vreo mie de ani tot i s-au schimbat temnicerii cu tot cu temniță și pietrele maghiare povestesc cum dunărea roșie de sângele șobolanilor uciși își înghițea talazurile nimeni nu a mai scris în cronici poem mai sângeros decât năvălirea otomană dinspre sine spre sine istoria lumii spunea monsieur denis buican peligrad este istoria ideii de cucerire și miile-i de versuri mai ascuțite decât săbiile-i de carne și oase vezi de așează-te mai deoparte și explică-ți modul în care reputația nebuloasă ușor snoabă de a trage omul în țeapă a devenit singurul mod de a fi alor noștri alor lor nu există explicații plauzibile conform cărora poporul român pe cale de dispariție să fie cel mai mare țepuit din istorie cum vor unii și unii un oarecare shakespeare a scris despre un oarecare hamlet marele regizor al unei curse de șobolani cenușii sau foarte roșii organizată în memoria tatălui său vitreg claudius regele incestuos având mereu vedenii cum se va întoarce primăvara și dumnezeu va coborâ din cer pe un tril de privighetoare adesându-ți această scrisoare de rămas bun neexpediată de saint-john perse deghizat în miliarde de nobile intenții de a șterge granița dintre grotesc și absurd CÃCI A TA ESTE VOIA