Jurnal
lauda somnului
prințesei Ioana Valentina Lambrino
1 min lectură·
Mediu
umbra imperiului bizantin
se revarsă în juru-mi
lumea-n ruină are formă de sfinx
alături de mine
mărșăluiesc
nouă sute nouăzeci și nouă de–mpărați
vreau să lupt, să ucid
dar nu pot nici să mă apăr
o imensă durere se prelinge-n icoane
în marea de amar
nebun mai grăiește
duhul prințesei nerăzbunate
mușcată de câinii de pază ai deșertăciunii
visăm lei odihniți
devorând jungla
în somnul adânc
de la capătul poemului.
001641
0