Poezie
SI TOTUSI PLECA-VOI...
1 min lectură·
Mediu
Fost-am rapita ieri de o lume
Cu fiinte reale si iubiri firesti,
Unde fiece iarba are un nume:
Si totusi mor in dezamagiri lumesti.
Azi, mi-am inchis pacatele-n jurnal,
Pe care-l ingrop in gand si tarana;
Voi arde amintiri in focul oval,
Ce mistuie veacuri in inima pagana.
Maine, pleca-voi pe aripa de vant
Sa explorez mistere cu spiritu-mi flamand;
In urma-mi ramane un vis si un gand,
Ce se vor pierde apoi, in iarba si pamant…
Mi-e greu, dar o sa las in urma
O ultima privire cu lacrimi de regrete:
Si totusi, dulcea iubire se curma,
Murind in fantasme margarete…
Rastignita pe o cruce de destin
Privesc mantuita spre usi deschizande,
In lumea efemera nu voi sa mai revin;
Ingerii promis-au eterne colinde…
Cu lacrimi sangerii bucuria o adun
Din orizonturi de Rai razande,
Unde tac secundele de timp nebun,
Ce imi rapuse odata clipele visande…
Maine pleca-voi, nu voi sa mai revin…
Pana si timpul ce ma ucise cate putin
Va fi trist… secundele fi-vor seci,
Iar razele visuri, fi-vor atat de reci…
001.986
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Carmen Nicoara
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 176
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Carmen Nicoara. “SI TOTUSI PLECA-VOI....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/carmen-nicoara/poezie/1769548/si-totusi-pleca-voiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.