Jurnal
poem 8
1 min lectură·
Mediu
Tristi ochii imi sunt, genele aplecate,
Caci bratele-mi sunt pustii in fiece noapte;
Bratul tau e bezna, unde m-am ratacit,
Chipul tau e o umbra... IAR EU VREAU S-O SIMT...
Ce dor imi e de mangaierea ta necunoscuta;
Sa cunosc as vrea, iubirea dulce, neanceputa;
Sa-mi umpli desertaciunea din bratele mele...
Alunga-vei atunci dorurile-mi grele...
Vino mai aproape, ca sa te pot atinge,
Sa-mi absorbi fiinta, in suflet sa-ti patrund...
TIMPU-MI S-A OPRIT; secunda o vei invinge,
Cu dulcile-ti saruturi pe destinul meu carunt
002.035
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Carmen Nicoara
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 84
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Carmen Nicoara. “poem 8.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/carmen-nicoara/jurnal/1769533/poem-8Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
