carmen mihaela visalon

La multi ani! Cu sinceritate,

Pasadia,
Am cules un buchet mare de flori pentru tine. Si 1001 de ganduri bune. Sa fii sanatos, fericit si iubit.
Cu admiratie, cu prietenie, cu toate gandurile de bine, te imbratisez si iti spun sa-ti fie viata pavata cu flori. Si, ori de cate ori, vei zari o nu ma uita/sa te gandesti la moi.

Multumesc pentru incurajare. Stiu ca tu vezi in jur, doar ceea ce este frumos. Sufletul meu este mult mai tenebros si asta transpare in textele mele. Dar nu pot sa mimez si nici nu cred ca poezia trebuie infrumusetata sau lirizata cu orice pret.
SARBATORI FERICITE SI TIE ALATURI DE POEZIE SI CEI DRAGI.
PS: Stii Erika, oamnenii luminosi tin pamantul in spate. Printre ei te numeri si tu, asta conteaza!

Sinatra- actorul/cantaret extrem de talentat cu conexiuni in lumea mafiota si in politica, MM, turnul cu stea in frunte, vanzarea de sarutari pentru fondul laptelui, nu au legatura doar cu istoria, secreta sau nu, ci cu mine.
Eu scriu povestea mea, inserata in tabloul timpului \"istoric\" si psihologic, caruia ii apartin.
Poezia acesta nu poate sa fie deslusita in acord cu ceea ce simt sau ma framanta, decat daca se porneste de la textul tanarului din Manastur, si cineva isi aminteste de Fata cu valiza, filmul regizorului italian: Zurlini, cu Claudia Cardinale in rolul principal, dar si poezia omonima, de Profile Homeless, de personajul Sugar Kane Kowalczyk, din Some Like It Hot, de contele de Lautremont, etc, etc.
Fac deseori trimiteri la carti, filme, piese de teatru, pictori, tablouri, oameni si fapte celebri, pentru a da o cheie de lectura.
Asa cum am mai spus: \"eu sunt ceea citesc, vizionez, traiesc\" si poezia mea nu este dacat o proiectie a acestor lucruri care m-au modelat dar si molestat.
Evident, nu am fost violata la varsta de 8 ani, nu am trait in orfelinat, nu am fost asasinata(?) si nu m-am numit nicicand Perla Bucuriei-acesta este traducerea numelul lui Marilyn si totusi, toate lucrurile despre care vorbesc mi
s-au intamplat.
Intr-un alt scenariu, am trait aceeasi drama.
Romania tineretii mele a fost un imens orfelinat. O tara bolnava de nervi-MAMA, parasita/sau incercata de Dumnezeu-TATAL. Copilul supus unui paranoic-Violatorul-conducatorul iubit, pe care, culmea, l-am si impuscat in zi de Craciun.
Romania in care traiesc acum este dominata de fratii mei de orfelinat. Unii fac poezie(?): Prazitii, altii bani: Fane Spoitorul, unii fac politica: liderii sindicali, altii mor de foame: pensionarii, taranii, unii ne monipuleaza mediatic: presa, alti etc, etc, etc...
Sunt multe de spus, dar nu cred ca trebuie sa ma fac inteleasa, explicand.
Inchid prin a afirma: Nu vreau sa scriu frumos, nu vreau sa seman cu nimeni, nu vreau sa ma inregimentez intr-un curent, vreau sa ma gasesc pe mine si prin CUVANT si POEZIE sa ajung la lumina.
Faptul ca nu sunt citita si acceptata de cei mai en vogue poeti on line, nu ma ingrijoreaza deloc. Faptul ca nu reusesc sa ajung la sentimentul ca pot sa iau un manuscris in buzunar si sa ma duc la Nichita, si el sa-mi spuna: Esti geniala, ma doare.
PS1: Stiu ca Nichita ar fi implinit 73 de ani, daca ingerul nu l-ar fi strigat, asa ca rog sa nu fiu intelesa gresit.
PS2: O sa recitesc acesta poezie, dupa ce se va fi \"invechi\". Poate voi schimba cate ceva, dar, chiar daca domnului Peia nu-i place, eu am incredere in ea.
PS3: Despre intrebari. Da! cred ca asumarea raspunderii este importanta pentru asanarea morala a societatii. Dar, acest lucru nu se va intampla si eliberarea de intuneric presupune trecerea prin incercarea fiarei.
666 este, nu numarul care ni se va scrie cu fierul pe frunte, mana, CI, ci pactul de buna voie si nesilit de nimeni cu diavolul, la nivelul constintei.
Onorata de vizita,
carmen

Sa ai parte de tot ce este mai bun. Daca as putea, eu ti-as darui un pic de intelepciune, impachetata in nestatornica muza a poeziei, impachetata in frumosasa Lavinia:)
Sa fii iubit!

Domnul Mircea Ionescu Quintus a împlinit, de curand 89 de ani. Pe care nu-i arată. Nici fizic, nici psihic. Credea că va fi mult mai liber în această perioadă, dar are un program foarte încărcat, în care am reușit să mă strecor și eu. E de părere că oamenii trebuie să aibă bunul simț să se oprească la timp din activitate. Chiar dacă acum au apărut în funcții importante unii prea tineri, cum este Bogdan Olteanu. Domnul Quintus este însă nemulțumit. De ce se petrece în politică, de faptul că oamenii sunt prea săraci în România și de cum se face reforma în Justiție. Și ne-a spus și nouă toate astea.

Sursa: altphel.ro/ - 51k

Poezia asta este scrisa cu multi, multi ani in urma, dupa ce am citit: Diogene Laertios, Viețile filozofilor.
Evident stiu ca textul este destul de slab, dar pentru ca-l
iubesc pe filozoful caruia i-am dedicat-o am hotarat sa o postez.

Nici mie nu mi-a placut scenariul. Mai ales atunci cand,
s-au refelectat pe perete umbrele asasinilor. Dar viata nu este un Eden. Este un o taram al incercarii. Se spune ca, sufletele care nu trec prin incercari majore nu evolueaza. Se mai spune ca, asasinii iau asupra lor o parte din pacatele victimelor. Se spune ca, in zi de sarbatoare nu ai voie sa omori nici o musca si nici un dictator.

Stii ce nu-mi place mie la poezia asta? Nu reusesc sa o fac sa treca firesc dintr-o oglinda in alata. Poate este de vina intunericul. Sau poate mortea, in preajma careia se acopera oglinzile. Nu stiu. Dar am timp sa aflu. Este doar o replica la secunda, postata sa nu se piarda.
De ce am postat-o?
Pentru ca am auzit-o urland.

Gelu,
S-ar putea ca cei cu turn de fildes in frunte sa fii auzit de galeria lui Toiu:)
Ioan,
Unora le place jazzul:)
http://www.agonia.ro/index.php/poetry/124963/index.html
Urmuz, pagini bizare...
Si mi-a spus mie o ghicitoare-n Tarot, ca despre timoul Varsatorului se va auzi de abia maine, in era floriilor, cand mielul si leul, etc, etc,

Onorata de vizita.
Carmen

Istoria face levitatie.Oras avortat.
Lucrurilor la primarie lis-a dat un alt nume.
Puskin cu pantalonii sai albi va fi deportat
In Siberia literei, în postume.

Biserici invelite în ziare ca sticlele cu vin
sint coborite-n pivnite degraba.
Ingerul se va refugia-n chioscul de vizavi-n
strugurii verzi pe taraba.

Existi si tu ca buzunarele sfiintilor
(fiindca sfintii nu au buzunare)
stai retras în tristetea parintilor
alaptat de-o tristete mai mare.

Cui să te plingi, când toata cavaleria
e strinsa-n curtea fabricii de zahar?!
Saluta si tu maiestuos mizeria
si rigiitul cult de mare mahar.

Tine-ti si tu celulele-n dirlogi
fă-te si tu ca hoitul nu miroase,
nu te-ntreba cei cu acesti milogi
ce-i cu aceste ziduri fara case.

Trage cortina, Ezechiel. Sfirsit.
Razboi pierdut.Inger lasat la vatra.
Experienta nu a reusit.
Omul e-un câine.Chiar daca nu latra.

Mircea Dinescu
http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/bulgakov.php

Recunosc, mi-as fi dorit sa gesesc mai multe imagini pe net care cu tablourile pictorului expresionist Mircea Ciobanu, din nefericire, se pare ca a disparut, la fel ca si...


sursa:
www.fipa.tm.fr/programmes/2000_fipatel/ en.php?f=fip_01145&r=ftpo - 7k

www.romanialibera.ro/editie/index. php?url=articol&tabel=z21032006&idx=2 - 45k
+
Scara,
cerculpoetilor.net/poet.php?idp=148 - 15k

Curtea Veche“Church, one of the most valuable buildings of religious architecture from the Feudal Age, the oldest in Bucharest. It is preserved in its initial form built between 1545 - 1547 by the ruler Mircea Ciobanul for the needs of the Ruling Court. There are also preserved some frescos from the reign of Ștefan Cantacuzino (who made several repairs). It was declared historical monument.
and
Radu Vodã“ Monastery (1568), it was built by Mircea Ciobanu’s son, set on fire by the Turks withdrawing from the glorious attack of Michael the Brave and restored during the reign of Radu Mihnea. It hosts Gh. Tãttãrescu ‘s paintings. It is an important monument of the capital due to its troubled history and artistical value.

http://www.poezie.ro/index.php/author/0011211/index.html

ctitorii de biserici, nu ctitori de biserici

Nu sunt un connaisseur, dar sunt prietena cu mai toti marii ctitori de biserici, asa ca mi-am sumat rolul de a invita, rand pe pand, pe scena, pe membrii asociatiei.

Mircea Bârsilă
Mircea Bârsilă s-a nascut în 19 octombrie 1952.
A absolvit Facultatea de Litere din Timisoara. Doctor în litere.
In prezent, este lector la Universitatea de Stat din Pitesti.

Opera :
Obrazul celalalt al Lunii, Albatros, 1982
Argint galben, Albatros, 1988
Scutul lui Perseu, Vlasie, 1993
Fecioara divina si cerbul, Calende, 1999
O linie aproape neagra / Une ligne presque noire - ed. bilingvă, Colectia NOBEL, la maison d\'édition AMB, 2000
Amintirile unui catun, Paralela 45, 2003


Mircea Bârsila est né le 19 octobre 1952.
Il a fait ses études de lettres à Timisoara. Docteur ès lettres.
A présent, il travaille comme lecteur à l\'Université d\'État de Pitesti.

L\'oeuvre :
L\'autre face de la Lune, Albatros, 1982
Argent jaune, Albatros, 1988
Le bouclier de Persée, Vlasie, 1993
La divine Vierge et le cerf, Calende, 1999
O linie aproape neagra / Une ligne presque noire - éd. bilingue, Collection NOBEL, la maison d\'édition AMB, 2000
Les souvenirs d\'un hameau, Paralela 45, 2003


O noua cadere nervoasa: de ce, de ce sa ni se ia vederea
si carnea de pe oase pentru a fi schimbata, dupa o vreme,
în scoarta de arbore sau în fluturi de noapte ?
Iata-ma pornit, seara de seara, la aprinsul lampilor,
sa sparg întunericul cu pietre. Iata-ma plângând
cu obrazul lipit de bobul de grâu, în încercarea
- zadarnica - de a muri unul în locul celuilalt.
Prezumtii si viziuni în care soarele este plin
de noroi si de sânge, în fiecare dimineata,
de zgura si de abisuri, de parca s-ar ivi direct
dintre copasele imaginatiei noastre. O noua cadere
- a câta pâna acum ? - si visele tulburi
în care sunt invitat la masa de rudele moarte.
Sunt purtat, în zori, de o furnica
de la un musuroi la altul, în spate, si de la un
cimitir la altul: eu semanând cu oul ei
si ea, desigur, cu mama - îmbracata în negru.
O noua cadere nervoasa: adsis, foros, tamis.
O noua cadere nervoasa: dehidas, fighidis, efraus.
O stare pe a carei durata ma simt la fel ca Iisus
când trece, îndurerat, pe lânga ranile sale.
Adsis. Foros. Tamis.
Dehidas. Fighidis. Efraus.

sursa:
http://pagesperso.aol.fr/__121b_6FtrLKxxdJIqCVYe1W1el4+++W4xrVpEX62IywqORYRuFUNOLErlH1NU3wMJVPh0


Aceste ore
atingând aerul la fel ca limbile unei vipere atâtate.
Aceste ore meschine
când somnul fiecarui barbat este prins,
la celalalt capat, în cuie, de somnul unei femei.
Un soarece rosu
rontaind cu îndârjire pe sub dusumele: soarele.
Un soarece rosu
rontaind cu îndârjire pe sub dusumele: soarele.
Si asprul discurs - din mai multe fragmente -
al întunericului: întotdeauna acelasi întuneric
si aceleasi raspunsuri aduse de fiicele lui - întunericele -
si de latraturile apocrife ale câinilor
de pe versantul - cel de dinspre noi - al mortii.

Din nefericire, eu nu am avut timp suficient sa citesc critica literara si nici poezie, dar, din putinul pe care
l-am citit, nu mi s-a intamplat aproape niciodata sa spun: OK, unui ARTIST sau CRITIC, sau unei carti atunci cand nu era valoroasa. In ceea ce-l priveste pe domnul ALEX STEFANESCU, trebuie sa recunosc ca-l stiu mai mult din talk-showri si interviuri si ceea ce m-a fermecat intotdeuna la domina sa a fost SUBIECTIVISMUL. Domnilor, nu poti sa judeci obiectiv, un produs al sufletului. Trebuie sa ai suficienta cultura ca sa-ti argumentezi alegerea, trebuie sa ai INTUITIE ca sa alegi graul de neghina, inca din perioada semanatului, dar obiectivitate, NU! Trebuie sa ai stomacul tare ca sa poti spune nu, atunci cand valul spune, DA! si mai ales sa ai constiinta sentintei date.
Nu pot sa spun ca sunt 100% de acord cu ceea ce spune domnul Stefanescu, pentru ca uneori, avem gusturi diferite.
Dar, pot spune ca se vede clar ca este aproape indragostit de literatura si autorii pe care-i promoveaza si acesta carateristica a criticii sale a fost surprinsa in interviu. Mai pot spune ca nu s-a nascut departe de satul cu biblioteci, si nu poate fi acuzat ca vorbeste in necunostinta de cauza sau ca ar fi un personaj lipsit de inteligenta.
In plus, sunt de parere ca nu este nevoie sa argumentezi de ce talentul si obraznicia sunt invers proportionale, si sa apreciez calitatea de diagnostician a lui Alex Stefanescu.
A pus un diagnostic Romaniei, in care toate precupetele au pus stapanire pe economie, invatamant, etc, etc si au inceput sa refuleze si in poezie si nimeni nu poate sa se opuna, pentru ca toti suntem prea ocupati cu vanarea de vant si succesul cu orice pret.
Pe scurt, pentru ca interviul este un portret facut cu penelul intrabarii, ii las domnului Gabriel Dragnea un semn.

a zarit un om atat de infasurat in bandaje incat parea un om de zapada, si nu: a zarit un om atat de infasurat in bandaje: om de zapada.
si erata la erata
Despre fracturismul, si nu: Cat despre fracturismul

Despre fracturismul, Cat despre fracturismul, iertare.
Daca mai sunt si alte greseli te rog sa le corectezi tu.
Eu inca sunt la birou si lucrez, asa ca nu am timp.
c.