carmen mihaela visalon

Tudor,
S-a demostrat ceea ce era de demonstrat, exista oameni alesi, precum Siluan Athonitul, care pot sa-si tina mintea in iad si sufletul in rai. Din nefericire, eu nu sunt chiar atat de intarita in credinta, si ori de cate ori, intalnesc personaje cu ciumece cu ciomege, imi amintesc ce spunea tatal TIEI PELTZ: \"cu
cat cunosc mai mult oamenii, cu atat iubesc mai mult cainii.\"
Voi citi cartea recomandata. Iti multumesc ca, printre atatia neprieteni ai aparut cu un cuvant bun.

Elena ZEIA NOB ,
Adevarat a inviat!
Ma bucur sa te gasesc aici, chiar daca te incapatanezi sa semnezi sub pseudonim. Cat despre simboluri, ce pot a spun? Ele sunt borne ale cunoasterii de sine. Nu pot sa stiu cine sunt, daca nu le depan firul si nu le aflu povestea. Dupa ce am aflat, spun mai departe, cat pot, cum pot, cum mi se dicteaza.
Iti multumesc pentru cuvintele tale calde, pe care evident nu le merit, dar le voi pastra in buzunarul din suflet.

Amirpur Shantinagar,
Sarbatori fericite.
Este minuata poezia ta:
http://www.agonia.ro/index.php/poetry/178936/index.html,
dar despre acest lucru o sa vorbim, ami devreme sau mai tarziu, pe pagina ta.
Pana atunci, am sa-ti spun ca firul albastru este firul vesniciei care ne leaga prin ultima chackra de eternitate. Nu am timp sa dezvolt teoria calatoriilor in astral, si nici rostul acestui cordon atat de special...
Si nici povestea palmierului nu o pot spune acum...
Am totusi o nedumerire: Ce legatura are Dali cu mine, sau cu fila de jurmnal a copacului?
Cat depre meduze, recunosc imi este la fel de scarba de ele ca si de plasmuirile gelatinoase ale zilei, adica oamenii neoameni.
Eu inot destul de bine, dar daca, din intamplare, ma atinge o meduza, asemenea Adei Kaleh, ma scufund.
Sa va fie lumina!

Dorin, asta spuneam si eu: Carmen nu merita!
Tudor, ce mult ne-am bucura toti sa vina Iisus si sa fim judecati si osanditi sau iertati pentru faptele noastre. Daca in Dolj sunt inundatii imi pare rau. Chiar nu stiam. Eu nu citesc ziare, nu ascult radioul, nu ma uit la televizor.
Dar, stiu ce inseamna inundatiile. Le-am trait alaturi de niste prieteni, care au pierdut TOT. Adica TOT.
Muncesc, citesc carti, vad filme, citesc poezie pe Agonia:), intr-o incercare de a evada din subteran.
Si tot iau ciomege. Asta-i viata de artist:)

Ma voi opri in acest raspuns asupra elementului de noutate din commul tau: CONSPIRATIA:)
Cine a vorbit despre ea?
Eu, nu!
Eu am zis exact ceea ce doream sa spun. As putea sa iau fiecare propozitei de-a ta si sa-i raspund. Ar ajuta la ceva?
NU!
Pe scurt, poti sa numeri sau nu complexele mele, poate
sa-ti placa sau nu poezia mea, poti sa-mi citesti comentariile si sa culegi din context franturi de text, reasamblandu-le dupa bunul plac, poti sa ma consideri lipsita de talent, ai dreptul sa am critici, lauzi sau sa ma ignori, si ma bucur ca te-ai hotarat sa
ti-l exerciti in apararea comului lui Dorin Cozan si in dorinta de a ma desfinta.
In ceea ce priveste nivelul meu, cred ca trebuie sa stabilim niste lucruri:
1/nu mi-a fost dat pentru ca sunt un mare talent sau un mare critic literar, ci pentru ca am fost un comentator activ, serios si, sper, echidistant.
2/atunci cand l-am acceptat, am precizat ca eu citesc cu sufletul si nu altfel.
3/m-am folosit de dreptul de stelutar, ca sa promovez autori care mie mi-au oferit bucurie, dar, am zis clar: \"o steluta, nu este un premiu Nobel, si nu inseamna nimic mai mult decat: Stimati cititori, mie Carmen Visalon mi-a placut textul X, Y, Z. Ce-ar fi sa-l cititi si voi.
4/Am inceract sa-mi argumentez intotdeuna stelutele, pentru ca asa cere regulamentul.
***
Reintorcandu-ne la fumurile de critic de care ma acuzi.
De cate ori mi-am permis sa intru pe un text si sa-l desfintez, pentru ca sufletul meu nu a vibrat?
De foarte putine ori, si din motive pe care le-as putea explica punct cu punct.
De cate ori am atacat, de dragul atacului?
Niciodata!
Nu o mai lungesc si daca te face fericit, spun: SUNT AGITATA!
Daca il face fericit pe Dorin, adaug: Textul este slab.
Daca mai doriti sa fac si alte afirmatii va rog sa mi le comunicati.
Ma simt ca in beciurile securitatii. Stii, procesele-verbale, pe care erai obligat sa le semnezi si sa recunosti ca ai facut si ai dres:)
Vreti sa-mi trec la biografie:
AGITÁT, -Ã, agitați, -te, adj. (Despre oameni și animale) Care se mișcă încoace și încolo; care se agită. ♦ Fig. Tulburat, neastâmpărat, neliniștit. ♦ Fig. (Despre un interval de timp, o viață etc.) Bogat în evenimente; frământat, tumultuos. – V. agita.
Trimis de ana_zecheru, 04/09/2002. Sursa: DEX \'98
Ma gandesc si poate o voi face, pentru ca da, sunt un spirit framantat.

Nu pot sa aleg. Pe mine, prima stofa m-a cucerit din prima, pentru ca, asa cum am scris, am gasit in ea diagnosticul conditiei unmane, in care omul se trezeste instrainat de sine nu din vina aproapelui, ci a lui insusi.
A doua varianata, aduce in scena si acel misterios tu, care poate sa fie oricine, sau orice.
Parerea mea este ca noua varianta se leaga mai bine cu restul poeziei, mai ales cu strofa in care recunosti omul atunci cand pasesti prin nisip. Dar... eu o prefer pe prima.

PS: Am uitat sa-ti spun. Cred ca ai incadrat gresit textul la personale in loc de poezie.

poezia aceasata este potrivita, nu poezia acesata potrivita
vizionara, nu vzionara
daca mai sunt si alte greseli imi cer scuze, dar timpul nu este prietenul meu si nici nu sunt o dactilografa perfecta.

Dan Mihut,
Hristos a inviat!
Daca nu ar fi fost replica Ioanei Barac Grigore, nu as fi avut bucuria sa ajung pe acest text.
Care replica? Carpe Diem:
http://www.agonia.ro/index.php/poetry/178927/index.html
Acum, dupa prima lectura nu sunt sigura ca tu, si Julius Evola aveti aceleasi opinii/reprezentari despre sfarsitul lumii dar nu asta conteaza:
Pentru cei care nu stiu, mentionez ca autorului numit, i-a fost publicata o carte la editura Antet: \"lucrare care prezinta asaltul final al lui Evola impotriva materialismului si mirajului progresului. Ne aflam in mijlocul unei epoci de haos si confruntare, Kaliyuga la hindusi sau Ragnarok in mitologia scandinava. In astfel de timpuri blestemate, decadenta sociala este atat de raspandita incat pare ca face parte din ordinea fireasca a institutiilor politice. In sfarsit, dupa Evola, criza lumii moderne se inscrie intr-un razboi ocult destinat inlaturarii valorilor spirituale si traditionale, care va transforma omul intr-un instrument neinsufletit al puterii.\"
Carte care ar merita citita, cel putin din curiozitate.
***
Revenind la textul tau: am descoperit aici o poezie netrucata, despre \"animalul ce vrea sa inghita\" si care, conform scrierilor crestine, va putea sa faca toate minunile infaptuite de Hristos, in afara de una singura-\"invierea mortilor, pentru ca asupra sufletului nu va avea putere.\"
Versuri despre cornul abundentei inghetate, care poate ucide cantecul dar nu si Cantaretul, care poate seca apa, dar nu si CUVANTUL.
Izvorul luminii va patrunde in casa, dupa purificarea prin ploaie de apa, sau foc.
există un candid animal crescând în toate cuvintele
la fiecare parte de trup
stă închis din ce mai împărțit
cu dinții deșirând cărămizile și gratiile
***
Spun ca poezia acesata potrivita cu timpul PASTELUI, pentru ca este vzionara, si ca mai devreme sau mai tarziu istoria iti va da dreptate?
Spun ca este scrisa cu talent dar si inteligenta si remarc
asumarea substratului mitic, intr-o viziune controlata de poet care priveste prin \"ochiul trezit\" dar nu oricum, ci dupa ce i-a pus lentila spatiala a proprii dimensiuni:
\"modific locul prin care ochiul trece
în alt ochi din ce mai verde\"
Spun ca de emotie, si din lipsa de timp nu am fost neparat coerenta, dar nu revin, ci las un insemn luminos si multumiri.
Esti bun!
Si chiar daca-mi spui ca tu ai scris altceva, nu conteaza. Conteaza ce citesc eu pe firul cartilor sfinte. Pentru ca poezia nu este rock negru ci transmisiune directa din Cronica Akasa. Rog a se vedea cazul Risi:)

Evident, ca ai inteles mesajul meu, dar daca ai considerat ca acesta este raspunsul pe care-l merit, ai procedat ca atare. Multumesc:)

este invitat, nu invitata

Hristos a inviat!
Simpla ca o patrime din coloana infinitului. Cine nu ma crede este invitata sa privesca atent grafica!
Daca te-ar auzi si intelege, atunci, s-ar face de-o doime in tandemul unui androgin.
Restul ramane in puterea lui Dumnezeu.
Exorcizarea negresei si vindecarea eterului de cuvinte teleghidate.

Hristos a inviat!
M-ai inteles gresit. Evident ca, mi-a placut poezia ta, evident ca, prima strofa nu trebuie schimbata, evident ca, voi posta in graba acest comm ca sa citesc ce ti-am scris si ce mi-ai raspuns si daca este nevoie sa revin cu explicatii suplimentare.

Hristos a inviat!
Nu sunt cam agitata, dar nu suport sa pretextele.
Dorin, care nu este un obisnuit al textelor mele, m-a onorat cu prezenta, in data de 22 si 23 aprilie de 3 ori- de doua ori pe poezia aceasta, o data pe un poem pe care fara explicatii l-a \"considerat apa de ploaie\".
O.K., critic sau laudativ oricine este bine venit.
Personal PREFER CRITICILE IN LOCUL LAUDELOR. Mi-ar fi placut sa fi venit Dorin, sau oricine altcineva, si sa spuna, textul asta este cam slabut, dar are idee si traire, asa ca ce-ar fi sa incerci sa transformi versul X in felul urmator, sau sa incerci asa si pe dincolo...
Asta este rostul unui ATELIER. CRITICA ARGUMENTATA SI OFERIREA DE SOLUTII!
Dar, domnul Cozan nu a procedat asa. A intrat prima oara cu un comm pretios si a revenit cu o sentinta, pe care as parafraza-o cam asa: \"mai draga, personala, despre care tu insati afirmi ca este slaba, este un \"text prost, care nu tradeaza nimic.\"
Ce inteleg din acest comentraiu. Un atac. Cum raspund la atacuri. Atentionandu-l pe distinsul comentator: \"de-o fi una de-o fi alta...\"
Daca \"m-as fi agitat\", as fi gasit comuri laudative ale lui Dorin la poezii mai slabe, dar...nu am timp de pierdut.
Eu intru pe site de dragul poeziei si nu ca sa hartuiesc sau sa fiu hartuita.
In ceea ce priveste poezia mea, stiu excat de ce nu este pe gustul cititorului, dar nu voi face concesii, nu voi scrie ca X sau ca Y, nu voi renunta la temele majore, nu voi recurge la mijloace artificiale de promovare.
Revenind la Dorin, mesajul meu pentru el nu era: \"Ogoai-te ca te palesc\", ci draga domnule, eu Carmen Mihaela Visalon nu ma intimidez foarte usor, asa ca daca vrei
sa ma critici fa-o profesionist sau cel putin argumentat.\"
Nota pentru Dorin: Argumentele nu stau in pretiozitatea limbajului, ci in pertinenta mesajului:)
Onorata de vizita.

Tot pentru Dorin.

Am bunul obicei sa intorc vizitele. Uneori, din politete, trebuie sa gasesc ceva care sa-mi placa. Nu este cazul aici, unde prima strofa mi se pare o buna definitie a conditiei umane, sau ce a mai ramas din ea: omul contemporan este intors cu spatele la sine.
Si bucla cer/pamant mi se pare interesanta, cu atat mai mult cu cat reusesti sa (re)focalizezi pe instrainare.
Daca, asa cu aflam din biografia ta, nu ai stofa de afacerist, ai stofa de diagnostician, asa ca ai ales bine poezie ca arta pe care sa-ti pui parafa.
Viata e un drum cu sens unic, dar eu cred ca exista cle de intoarcere. Si in timpul ei si dupa. Mai exista si sanasa caintei sincere in ultima clipa. Clipa aceea ingrozitoare sau minunata cand te dezbraci de haina de carne si te infasori in invelisul de lumina sau de bezna.
Carmen

Nicoleta, Hristos a inviat!
Da si nu!
Cocosul este un simbol ambivalent. Ca intruchipare a orgoliului, care naste invidia, este mereu de vanzare. Rog a se vedea cazul Iuda.
Mai este si simbol solar. Vestitorul lumninii.
Unele credinte spun ca el alunga duhurile intunericului, dar tibetanii afirma ca alaturi de sarpe si porc, sta in centrul rotii existentei, fiind una dintre cele 3 otavuri.
Bref: Nu pot sa vand ceea ce nu-i al meu, cocosul solar, dar ma voi ruga celui Batran de Zile, sa-ti daruiasca lumina.
Cat despre cocosul orgoliului vanzator de suflet, mai bine sa-l lasam la el in ograda sa se infoaie in pene, admirat de gaini.
Onorata de vizita.
Carmen

Daca ai fi citit raspunsul pe care i l-am dat lui Ionut, ai fi inteles ca \"stiu ca textul este destul de slab, dar pentru ca-l iubesc pe filozoful caruia i l-am dedicat am hotarat sa-l postez.\"
Paranteza, multumesc ca am avut prilejul sa recitesc ce am scris si sa corectez.
Cat despre primul tau comentariu, inteleg ca este sub nivelul textului, deoarece foloseste cuvinte pretioase fara sa spuna nimic.
Cel de-al doilea comm este clar, si-ti multumesc pentru curajul de a-mi spune verde in fata ce crezi.
Prezenta ta pe textele mele ma si onoreaza ma si ingrijoreaza. Seamana cu un atac la persoana, pe care nu sunt sigura ca-l inteleg.
Dar..nu-i bai. Poti sa ma ataci, si de cate ori vei avea argumente, voi tine cont de ele.
Daca o vei face cu rautate, o sa te iert, pentru ca nu vad de ce m-as supara pentru ca un coleg de site nu am place. Adevarul este ca ochii nostri vad diferit viata si poezia.
A! Stii ceva? Dupa atacul tau, rercitind textul nu mi se mai pare chiar asa de slab. Este diferit, este un pic mai greu de digerat, daca pornesti de la prejudecata ca in acest text nu exista \"traire autentica\".
Poate pornesti si de la prejudecata ca nu exista Dumnezeu. Poate, ai ceva si impotriva filozofului numerolog?
Poate vrei sa vezi cum voi reactiona?
Elegant, te voi trimite la plimbare daca nu te porti civilizat.
Claro?

Ganduri bune, nu luminoase

Hristos a inviat!
M-am tot gandit ce imagine s-ar potrivi mai mult cu aceasta poezie: o gradina cu magnolii in floare?, un elefant, sau o fotografia unei caracatite-animale, despre care Jaques Cousetau, a marturisit ca sunt niste vietati tulburatoare, care traiesc organizate in adevarate orase, orase in care indivizii cei mai puternici au rezidenta in centru, iar cei mai \"piperniciti\" la periferie. De ce tulburatoare, pentru ca in afara de o inteligenta si forta remarcabile, dovedesc si simt artistic. In curtea din jurul caselor din adancuri, scafandrii au decsoperit cioburi si plante marine, aduse special acolo de dragul frumosului.



Tania dear, si eu stiu mult prea putin despre mituri, dar imi place sa trec din unul in altul, in incercarea de a dezvalui ceea ce ma preocupa. In cazul in speta, primavara ca o iluzie a invierii...INVIEREA ca un remediu al iluziei.
Daca nu ai cartea lui Zimmer, merita sa iti faci rost de ea. Si mai merita sa citesti o carte fermecatoare care se numeste Stapanii Adancurilor.
Primavara luminoasa,onorata de vizita.
Ganduri luminoase, Carmen
PS: Trebuie sa (mai) spun ca acesta poezie este o replica,la ultima poezie de pe pagina ta, sau mai bine tac, pentru ca magnoliile mele nu au forta de seductie a Gradinilor Amelie?
__________

http://www.khandro.net/animal_elephant.htm

HRISTOS A INVIAT!

Titlul complet:
Pun pariu, Eminescu, Blaga, Bacovia, Nichita sunt mai poeti de poeti decat baietii, din spatele blocurilor gri
Istoria imi va da dreptate.
De ce?
Ce e val ca valul trece.