carmen mihaela visalon

\"Omul traieste si se misca intre cele ce vede, dar nu vede decat ceea ce-si inchipuie\" spunea Valery, iar eu adaug:
si uneori poetul se inchide in propria sa taina, banuitor, mai tacut ca totdeauna.\"

Doamne, ce minunat este ori de cate ori un autor, pe care am pariat, revine in forta si sare peste obstacolele inerente in cursa virtuala. Poezia asta este sustinuta si de realizarea tehnica si de text. Acum nu pot sa ma concentrez ca sa scriu un comm pentru o stea si un simplu ce minunat ar fi prea putin.

o sa-ti raspund cu niste versuri furate de pe pagina ta:
\"Ești cea mai frumosă și tristă uimire
Care mi se putea întâmpla, acum
Când oglinda refuză orice amintire.\"
Autor: Carmen Manuela Macelaru
si am sa-ti fac o destainuire. Poezia a fost scrisa on line ca o replica la textul Ioanei. Dar, desi s-a nascut in cateva minute, nici un cuvant nu este pus aiurea. Toate, in ingemanarea lor eclectica au sens, inclusiv formolul care se leaga de o anecdota despre chefurile de pomina ale lui NS. Inclusi cei 2 serpi, care pot sa fie zariti pe sceptrul lui Hermes, dar si vitrinele farmaciilor:)
Daca nu dispar din peisaj te roga sa-mi pregatesti un pahar de apa. Multumesc.

Intrebare: Considerati satisfacator raspunsul asa zisului dumnevoastra critic?

Raspuns: Da! El, anuleaza orice prezumtie de nevinovatie, dovedind reaua intentie si dorinta de a ataca 2 autori de pe Agonia. In plus, raspunsul, agresiv dezvaluie nu numai ura din spatele cuvintelor ci si totala confuzie in care se afla domnul judecator. Ioana nu este muza mea. Poezia ei, mai precis temele abordate sunt o valoroasa sursa de inspiratie. Dar, cel care nu este in stare sa citeasca ceea ce a tastat cu mana sa, in comul intitulat of, carmen, carmen! si, repet, se deda la atacuri repetate la persoana nu va deosebi nicicand un text bun de unul slab, asa cum nu va face diferenta intre un Millet si un Van Gogh.:)




Intrebare: Poti sa ne explici de ce nu este adevarata afirmatia ca Ioana Barac iti este muza:)
Raspuns: Ioana imi este prietena. Acest lucru este insa irelevant in procesul creatiei. Important este ca temele ei sunt pentru o sursa de inspiratie si un prilej de dialog artistic. De asta are nevoie un scriitor. De relatia cu cititorul. Pana acum aceasta relatie a functionat bine, poezia Ioanei, \"fortoasa\" si bine scrisa, fiind pentru mine un impuls electric.
Intrebare: Cum functioneza acest mecanism pentru care esti pe cale sa fii lapidata? Poti explica?
Raspuns: Da, cu ajutorul lui Nichita. \"Inspiratia este fundamentul artelor in genere, ea este exact ca impulsul electric care starneste fulgerul intre doi poli. In momentul in care tensiunea intre doi poli se creeaza, fulgerul apare.\" Fara fulger nu poate sa existe fulger.

Intrebare: Ce cred despre pictura lui Constantin Răducan, intitulata Cruce/(2001)/ulei pe pânză/80 x 80 cm\", la care, fara nici o legatura cu textul meu, face trimitere un domn, intr-un simulacru de comentariu la poezie, folosit ca pretext pentru atacul la persoana ?
Raspuns: Cred ca este de o calitate indoielnica. Acelasi lucru pot sa-l afirm si despre comentariul in care este inserata. Nu este suficient sa iei un manuchi de flori si sa le asezi in cruce ca sa redai o taina. Asa cum nu este suficient sa recurgi la maimutarite asertiuni in dulcele stil critic ca sa fii credibil. Nici sa cauti pe Google, nu este de ajuns. Trebuie sa stii ce sa cauti.
Rezolvarea enigmei, nu cerea cine stie ce investigatii: Constantin Cruce= Brancusi+Fiul Elenei:)

Intrebare: Ce cred despre poezia mea?
Raspuns: Cu riscul de a nu fi prea originala voi da un citat din Nichita: \"Dacă n-aș crede în mesajul meu literar, nu aș scrie. Pur și simplu, n-aș crede și... e o falsă modestie să spui \"domnule, eu scriu pentru că iubesc poezia... da\' nu prea cred dacă am talent, dacă n-am talent\". Eu cred foarte mult în talentul și în vocația mea, pentru asta mi-am jertfit întreaga mea existență, ca să adaug, cu o picătură în plus, sensibilității contemporane o formulare mai nouă, mai adecvată etc.\"

Intrebare: Ce cred despre cei care ma numesc \"phoeta Visaloana\"?
Raspus: La acesta interebare astept raspunsul editorilor.

Ela, Dan, Valeriu, Silvia, Emilian, Ioana,

Cu alte cuvinte asta a urmarit domnul Emilian Pal. Sa nu mai comentez eu textele doamnei Barac si sa nu le mai instelez. Acelasi lucru l-a cerut si domnul Danes si toata suflarea care a intrat aici, pe diferite filiere, sa se bata cu tot respectul pentru aplicarea regulamentului:)
Inainte sa-i felicit pentru victoria de grup, care-mi aminteste de sedintele de excludere din partid, intreb:

>Eu cu cine (mai) votez ?
>Si daca tot am deschis capitolul intrebari incomode, mai zic una si ma duc: unde sunt onoratii comentatori cand apare un poem de 5 stele pe Agonia, de ce nu se reped cu mic cu mare sa promoveze ceea ce-i demn de promovat, le e teama ca PR-ul pentru literatura de calitate nu se inscrie in limitele bunului simt?

Aceste fiind spuse, ma voi retrage eu, nu inainte de a ura succes tuturor scriitorilor de pe www.agonia.ro.

PS: Daca cite cineva commurile mele, inclusiv poeziile scrise in replica vedea ca erau la subiect.

Stii cum imi imaginez eu raiul. Un loc binecuvantat plin de muzee, sali de concert, cafenele, unde se intalnesc: Brancusi, Nichita, Van Gogh, etc, etc, cu batranul din taigaua Extremului Orient la un pahar de ambrozie. Sper din tot sufletul sa fim si noi in snopul de grau alaturi de talharul cel bun:)

Sunt obosita dar nu pot sa lipsesc de la intanirea cu un prieten, care incerca sa-si rastoarne eul si sa scape de animalele ce l-au napadit. Nu pot sa lipsesc pentru ca si eu traiesc aceeasi neputinta in fata palariei mele. Daca pot revin. Daca nu, te atept cu urmatorul text.

palinca, nu palica

Este prea tarziu sa comentez, acum, acest text.
Il salut pentru ca este un jam si respecta legile jazzului de buna calitate:)
Din nefericire ii lipeste ceva: o stea de al mine!

Pentru originalitate, curajul de a dezbate starea de coma a poeziei si pentru forta cu care a starnit reactii in versuri si atacuri la persoana. Doar ceea ce are puterea de a rascoli exista.

Am zis poate, epntru ca nu l-am citit:)

Credeam ca avem acelasi scop sa ajunga la fierbinti textele bune sau care ating subiecte de interes.

Acum despre poezie. Daca n-ar fi fost buna, ar fi fost proasta. Dar este buna pentru atinge cu umor nascator de grimase intrebarea cheie: \'\"sunt\" sau vegetez\" ?\', valabila in starea de coma a poeziei, stare pe care fiecare dintre noi a experimentat-o (cel putin) pe pagina sa, atunci cand a fost obligat sa se intrebe: ma decuplez de la aparatele care ma tin in viata artificial sau raman cu trupul indecent insirat in forma de vers, pe cearceaful alb, poate, poate, maine, POEZIA se va trezi la viata si va respira asa cum cere tehnica nemuririi: rar si bine, ca sa nu spun nobel si sa ne zboare gandul la realizari telurice precum: (h)elicotere conduse de maini care nu se deadau la spalat frigidere.

PS: Indoila si suferinta despre care vorbesc, nu se aplica condeielor de soi pur, care scriu versuri cu totul si cu totul de aur.

poezie doar nu poezie si doar

după ce bei cafea și scuipi în chiuvetă
parcă ai scuipa sânge.

Poate poezia este mult mai buna decat ceea ce ai scris tu in ultima vreme. Din nefericire, supralicitarea uratalui si deschiderea poemului cu o noua flecma, m-a blocat la cel
de-al doilea vers. Stii \"povestea aia\" cu ionica, lupul si stigatura. De aceea te sfatuiesc, sa incerci sa cultivi in poezie si doar ceea ce este cu adevarat important, renuntand la arhifumata formula versul meu este o drena.

după ce bei cafea și scuipi în chiuvetă
parcă ai scuipa sânge.

Evident, din vina mea nu inteleg titlul. Absurd. Iubind in doi oamnei. Poate nici poezia nu reusesc sa o descifrez corect, dar nu asta ma preocupa acum. In acest momnet, sunt bucuroasa ca am gasit cateva randuri in care se protesteaza simplu, civilizat, argumentat. Da, urmare a alfabetizarii, literatura a devenit tot mai prafuita. Toata lumea scrie, nimeni nu (mai) citeste. Cei mai multi, dintre cei care au citit o carte, pastreaza conturul \"cu ceva petale de trandafir\" si-l arunca neglient peste umerii unei panze de satin, sub care stau ravasite haotic, spasmele mimetice ale imitatorului in serie. La fel de periculos ca orice criminal, pentru ca perverteste gustul, violeza bunul simt, injunghe tot ce-i opune rezistenta.
Pe scurt, mi-a placut poezia ta, chiar daca nu este o capodopera. Felicitari!

Musulmanii si evreii nu scriu cu majuscule, dar dupa ce rostesc numele lui Dumnezeu, spun binecuvantat fie numele Lui, noi, crestinii, mai scumpi la vorba, scriem cu majuscule, sau ne facem o cruce. Cat despre cel ce a spus, ceea ce ai auzit tu, indraznesc sa intreb: este asa o persoana importanta incat merita sa-l urmezi, devenind majoritar?

PS:Nici eu nu-mi mai amintesc textul pentru ca nu am memorie, altfel te-as ajuta.

Nu shtiu. Daca il pui la loc, ai un com de la mine-cel de mai sus,o sugestie pentru final si o intrebare.

Am spus ca dau steaua nu pentru un haiku ci pentru un mini poem. Deci nu pangaresc numic. Mai ales acum cand sunt foarte fericita. O prietena de-a mea a dat \"o lovitura\" in lumea consacrta a haiku-ului.
Dar despre acest lucru nu am voie sa spun mai mult.

Iarta-ma dar nu ti-am citit biografia. Daca este adevarat si ai doar 21 de ani, atunci lucrurile nu sunt grave. Timpul ofera surprize.