carmen mihaela visalon

as you like it!
foc-apa-aer-pamant.
placut cuvintele tale:
3*4
7

Mo,
pe vremea cand era padure
lupul
inghitea animalele vestede
cardinalii si papa tot ce nu facea ascultare...
verde vanator, cu haita lui de liliac inflorit
i-a taiat burta
ca sa vada mai bine
ca sa auda mai bine
ca sa sa cante mai frumos psalmi.

Felcitari, nu doar pentru \"Tacutul\"-pe care nu sunt in stare sa-l comm:), asa cum nu pot comenta o floare de colt-ci si pentru... Daca la ora lansarii vei raspunde prezent voi veni sa-ti cer un autograf.

Iertare, am uitat sa indic sursa:Eloise (the song)/Kay Thompson Music, ASCAP/Cadence Records Inc. New York/1956
www.eloisewebsite.com/eloise_song.htm

\"A asculta o fuga de Bach e ca si cum te-ai recunoaste pe tine ca element al aceluiasi univers stapanit de aceleasi legi ale armoniei universale.\" aprecia Vasile Parvan.
A asculta o fuga pe creste de maci de Grauenfels e ca si cum te-ai face frate cu cocorii si ai sorbi din stresini direct intelepciunea copilariei, apreciez eu.
“cita vreme mai fugim peste creste de maci
bînd soarele direct din streșini
privind peste creștetul gindurilor
fară sa știm ca realitatea
care despică sufletul
cu palme cu tot
in potirul clipelor puține
ce ne țin dehrană și desete
e doar efemeră magie”
Si daca tot se canta si se valseaza, cant si eu, poate, poate, se gasi un proiect viabil sa readuca in matca de ape curate Dunarea Albastra, intru revarsarea de nuferi in Marea Neagra.
(Chorus) Who is the little girl who lives at the Plaza in New York?
(Eloise) That\'s me, Eloise. I\'m six. I live on the top floor.
(Chorus) Who is the little girl who knows everybody\'s business in New York?
(Eloise) I spend an enormous amount of time in the lobby. I have to see what\'s going on there.
(Chorus) Who\'s on the telephone most of the day?
(Eloise) I have to call room service a lot and tell them to charge it, please and thank you very much.
(Chorus)Who\'s in and out and up and down and in everybody\'s way?
(Eloise) That\'s what Mr. Salomone says and he ought to know, he\'s the manager for lord\'s sake.
(Chorus) Who\'s up at break of day creating a terrible racket in the halls?
(Eloise) Sometimes I take two sticks and skidder them along the woodwork.
(Chorus) Who has a lov-e-ly way of writing her name in lipstick on the walls?
(Eloise) My mother is 30 and wears a 3 1/2 shoe.
(Chorus) Who\'s the little darling who\'ll drive you out of your head but you love her just the same?
(Eloise) After all, I\'m only six.
(Nanny) Eloise
(Eloise) That\'s Nanny, she\'s my nurse. She\'s English and wears tissue paper in her dress and you can hear it.
(Nanny) Eloise, what are you doing?
(Eloise) Here\'s the thing of it. I have to open that window wider because there\'s this pigeon who keeps hanging around out there and I\'m going to sklonk him in his head.
(Nanny) Eloise, what are you doing, doing, doing? Come in off that ledge my dear and close the windows at once before we all freeze, freeze, freeze.
(Eloise) Actually, I am rawther tired, tired, tired. http://www.eloisegroup.org/themes/database/eloiseprojects.htm
(Eloise) Good night Nanny
(Nanny) Good night Eloise
(Eloise) Oh my lord. There\'s so much to do. Tomorrow I think I\'ll pour a pitcher of water down the mail chute.

Cine colinda si lasa
Dumnezeu sa-i dea de veste
Un an bun cu flori pe masa
Si-un mar-ra ca din poveste.

Nici odata nu este prea devreme, sau prea tarziu sa colindam si sa lasam la gazde belsug, sau sa ne amintim de pasarea maistra, pe care in varinta autohtona nu o numim ciocarlie, ci Maria:)

ostenită adun nisipurile
si le cladesc in munti adanci
cat o prapastie dintre minesimine
iau tarmul in ape
nemaigândind culorile valului
in vremea asta marea:
își schimbă rochia de ploaie în alte ape

Epilog&Prolog
\"a fost odată o umbră ce se năștea, din altă lumină și trecea nesfârșit peste al nedormitului ochi de soare.\"

Personale: Sa-ti fie albastra-horus ziua de azi.

Urari de bine sarbatoritei&autoarei,

Eva Nobel pe care o vom numi generic- celelalte femei, Maria, ou “premier domicile connu”-portre dans ces main les clef d’OR – “la vie intérieure des Bouddha, trésors caches”, une livre de Rodolphe Gombergh: “A mi-chemin entre Création, Patrimoine et Recherche, cette nouvelle approche se veut nouvelle vision. La démarche poétique et ludique révèle la vie intérieure des Bouddhas rapportés par Charles Varat en 1888 au cours d’une mission réalisée pour le compte du Ministère français de l’Instruction Publique et des Beaux-Arts, une mission qui voulait faire comprendre, en France et en Europe, la culture et l’identité coréenne. L’ensemble exceptionnel de statuaire conservé à Paris, s’échelonnant de la période Koryo (11ème-12ème siècles) jusqu’à l’époque Choson (fin du 18ème siècle), a permis un corpus d’une extrême cohérence pour des recherches où se marient à travers des images d’une beauté stupéfiante Art, Science et Créativité.”

Aplauze,

dialog pe marginea secundei, in sensul alb al acelor de ceasornic

22, 33, de 7 ori cate 7 intalniri intre firele de nisip
al omului cu femeia-copil
din care se vor naste dupa chipul si asemanarea Cuvantului
incandescenti copaci rogvaiv

și totuși la pagina treizeci și trei din altă carte scrie
aștept
nu într-o sâmbătă nu pentru mine
tu acolo creșteai copaci de suflet pentru vântul de după cea care am fost

îți rămâne timp să te întorci de la razboi dragă
în fruntea unui regiment de bacante
o stea, sau poate generalul cu cometa la tâmpla
să joci șah cu asul în manecă
spre bucuria cuiva, ca un măr părguit
să fii o prezență la care se zice WOW
să ne lași să cercetăm istoria decoltatăaartei&logicasurâsului
Glenn Gould, Glean Gloud
mor cu Goldberg în brațe
într-o coborâtoare urcare a scărilor escher
adulmecând șevaletul pe care
Joi va dansa ultimul tango la paris
suspinând după libertatea din insulă înfașurată în grații
cu decolteu spumos în vânt
ruginita calea lactee scârțâie perseide



a venit toamna…
are cineva nostalgia cafelelor la nisip?

P.S.: Bine ai revenit pe site

in seara aceea l-am intalnit pe R.G.
purta un zambet magnetic
cealalta, femeie, celalta femeie, sunt si nu sunt eu
daca nu crezi intreba-l pe omul venit din Tibet
el e bogat
el imi zambeste si mie si umbrei
la trecerea nostra prin raul de foc
smulgere de chip si de aripi
smulgere de aripi si chip
inclestare a eului
de fusta pribega-a iluziei

P.S.\"The need for simple human-to-human relationships is becoming increasingly urgent . . . Today the world is smaller and more interdependent. One nation\'s problems can no longer be solved by itself completely. Thus, without a sense of universal responsibility, our very survival becomes threatened. Basically, universal responsibility is feeling for other people\'s suffering just as we feel our own. It is the realization that even our enemy is entirely motivated by the quest for happiness. We must recognize that all beings want the same thing that we want. This is the way to achieve a true understanding, unfettered by artificial consideration.\"
Discurs la decernarea premiului Nobel, 1989
nobelprize.org/peace/laureates/1989

eu umblu pe jos
suntem mai multe umbre surori
trecem una prin alta ne smulgem chipul una alteia
și rădăcinile și brațele cu care il iubim.
în numele lui botezate Cealaltă femeie
Amin. el e bogat
poartă ascunse toate jumătățile rupte din mine.
și numele meu numele meu.

Nastia,
Am voie sa zambesc vazand cate comori ascunzi:), si sa-ti multumesc pentru informatie.

nu mai sunt ceasuri,port copilul aruncat in adancuri
in coltul de taina al fantanii cu apa vie
mama imi lasa zborul
bea-l tu copile
si creste-te dincolo de hotarul celor ce vaslesc haotic

atunci,...ea-m-a rasarit pe mine,
lumina din lumina in oglinda de lumina
a visului mar
cu 4 colturi si 7 coroane de spini

Tania,
Acum inteles ce ma atrage pe pagina ta. Tu esti pe jumatate om, pe jumatate rusoaica. Porti in tine taina noptilor albe:
\"o stradă cu felinare o casă cu cerdac și mușcate roșii la geam/o cochilie cu foișor o bibliotecă un patefon un scrin cu podoabe/ale unei bunici dintr-o fotografie veche
mă striga maia krasnaia/ îmi făcea păpuși le culcam lângă mine în pat/întâi Zoia apoi Katiusha/îmi spunea povești în rusește adormeam\"...Tu nu spui povesti, tu traiesti intr-o poveste din care nu te poti desprinde...chiar daca undeva in miezul cuvintelor se ascund pasarile.
\"știu. luna n-are să-mi mai fie atât de mare și-așa de aproape de față/îmi lipesc fruntea de buzele ei/Aleksei are gura arsă de ger obrazul aspru și ochiul întunecat/
cântă până vuiesc brazii și-aud urlet de lupi/
ți-au înghețat lacrimile pe față, Rusalka /
încă puțin mai avem o pădure și-un iaz, îl aud ca prin vis
se văd crucile satului/mici îngropate în zăpadă fără lumânări/tac. nu plâng ți se pare, șoptesc
în gură am gust roșu și doare și nu spun la nimeni
zâmbesc/luna știu are miros de fluturi albi și liliac sălbatic\"
Este naprasnica sedinta asta de hipnoza. Nu pot sa iti explic ce simt calatorind alaturi de tine. Pot sa-ti arat. Multumesc,

Intrebari:
1/ce inseamna Devocika?
2/ filmul acesta este despre fluturii de zi sau de noapte?
\"îmi încălzeai degetele erau albe sau violet lungi nefiresc de subțiri/le sărutai pe rând cu grijă să nu-mi desprinzi unghiile\"
Parasesc putin sala, pentru a ma intoarce...dupa ce vraja se va risipi.
P.S.:Mai am o intrebare. Se poate induce starea de hipnoza prin poezie.
\"în spatele saniei rămân două linii subțiri degetele mele lasă încă una, roșie, de cuvinte sticloase sfărâmate
am mâna rece cu ea nu mai știu să te mângâi\"

La implinirea unui timp, urez si eu cele de folos sufletului si multa fericire si sanatate sarbatoritului si autoarei. Cu sinceritate,

Felicitari. Cu sinceritate,

Felicitari, autorilor, editorilor, graficianului si tuturor celor implicati in eveniment. Cu sinceritate&bucurie,

Incantata in loc de \"incatata\". Mai dau buzna, cu permisiunea Autorului.

\"Doi îndrăgostiți dorm în ceasul/cu pendulă și aripă albastră.\" pana la \"Prin fereastră, casa din curcubee
și, mai în spate, Golgota,/pe scări roșii vîslesc salahorii,
verde ceas bate androginic/la gura cimitirului,
amară\", am citi dintr-o suflare. Acum plec pentru ca am de citit o fotografie veche de 14 ani...
P.S.: placut!