N-am vrut să am grămezi de arginți, de bani,
Să mă desfăt cu ei după o noapte,
Am incercat iubirea mea să-ți dau,
Și am crezut că voi primi sinceritate.
N-am aruncat in lume cuvintele
Þii minte ziua aceea , tată,
Când inalțam zmee in zbor?
Și ce albastru era cerul
Și nu era măcar un nor?
Þii minte ziua aceea ,tată,
Când mă-nvățai să desenez?
Și-n curcubeul după
Priveste-mă, sunt femeie,
Si flacară si vânt,
Plutesc in lumea asta,
Sunt dusă de cuvânt.
Priveste-mă, sunt femeie,
Si vraji de ars pe rug,
Te strig in miez de noapte,
Te cânt , te pierd, te
Mi-ai dat din frig, mi-ai dat din soare,
Mi-ai dat din cerul necuprins,
Sub gândul tău m-am făcut mare,
Am fost printesă intr-un timp.
Mi-ai dat o lectie , si-o alta,
De n-o-ntelesam in cel
CI