Mediu
Mi-ai dat din frig, mi-ai dat din soare,
Mi-ai dat din cerul necuprins,
Sub gândul tău m-am făcut mare,
Am fost printesă intr-un timp.
Mi-ai dat o lectie , si-o alta,
De n-o-ntelesam in cel timp.
Mi-ai dat lumina-n ochi albastrii
Si pentru mine ai murit.
MI-ai dat si pâinea de pe masă,
Tu esti Cel ce apa a sfintit.
Tu mi-ai adus si banu-n casă,
M-ai invatat si cu putin !
Tu ai pus vorbele la oameni,
Tu, m-ajutai sa le-nteleg.
M-ai invătat cu vorba simplă,
Ce-mi ia surasul către cer.
Mi-ai fost profesor intre timp,
Râdeai cu mine si de mine,
Erai si-n lacrima de pe-al meu chip,
Mă alinai să-mi fie bine.
Si când priveam in august cerul,
Văzând Pleiadele cum cad,
Stiam că aripile de lumină,
Sunt ale tale , Doamne drag.
001.714
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 136
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Carmen Gabriela Ionita. “Mi-ai dat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/carmen-gabriela-ionita/poezie/13909274/mi-ai-datComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.