Poezie

dorinta

vis

1 min lectură·11 noiembrie 2007

Mediu

dorința

...

s-a strecurat printre atîtea clipe

dorința de a te avea aproape iar

și recunosc că inima învinge

învinge doar un gînd hoinar

chemarea ei, doar mintea-mi o aude

iar tu de-ai auzi nu ar fi de-ajuns

cînd inima rănită ți se închide

cînd fugi de visul îngerului plîns

nu-am să-ți umbresc lumina frumuseții

acelor clipe ce-or veni pe rînd,

iar despre ce-a fost spus pe

stînca vieții ,

îți vei mai aminti din cînd în cînd

tu nu privi, nu asculta cun cade

peste o fereastră-nchisă gîndul mut

în ce a fost nu încape niciodată

primăvara unui nou început

atîta doar se lasă peste urme

valul spumos al vremurilor noi

și-n viața plină de furtuni nebune

mai bine liberi să plutin chiar goi

lăsăm așa trecute-n alte vremuri

acele definiții de-nceput

cînd nu știam nimic din toate astea

cînd mintea, sufletul, rînd pe rînd ni le-am pierdut.

001.689

carmen. “dorinta.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/carmen-0012004/poezie/1753057/dorinta

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.