26 bis

vineri dimineață după luna plină în gemeni picură la piața victoriei nu fi păcătos și intră sigur ai ceva de spus pe limbă or să ți se plimbe cuvinte îndulcite de ciocolată fulgi de cocos fistic aromele te-ar face jovial vis-à-vis e numărul 17 cică să nu crezi în semne te iubesc îndrăznește trec minutele iar spațiul ăsta nu e infinit doar dansul negreselor lui picasso de zanzibar e neîntrerupt din 2014 și până acum doar ce te-ai trezit acum două vise ți-am zis vreau să-mi iau brățară de aur se ocupă toate scaunele se golește ceașca, farfuria e la jumate nu-mi pare rău deloc cică viața își arată armonia când îți descoperi conexiunea la ce se dezvăluie nu mai contează ce-ai fost mă uit la ultimul scaun rămas de parcă aștept să-l ocupi când se aliniază astrele încă puțin și plec mă strâng ferestrele, dormi în continuare îmi promit că n-o să mai aștept niciodată ce nu are cale să ajungă la mine fiecare om trebuie să-și împlinească propriul destin trebuie doar să deschizi ușa să treci pragul pe blatul de lemn natur mai stă doar telefonul s-a terminat tot a trecut 11:11 fără un semn singurul scaun liber acum este al meu s-a făcut ora numărul unei mașini îmi zice bye ca și cum mi-ar citi gândurile pe aripi de vânt mă arunc de la 26 bis până în londra dacă sunt momente-n viață care-ți vorbesc ăsta sigur țipă nu fi fraieră, n-ai de ce