Poezie
Analiza
1 min lectură·
Mediu
Trăiesc într-o lume fără vise și idealuri prea mărețe
O lume in care sufletele atâtor oameni au rămas fără aripi…
Privesc fețe și chipuri pe care nu le pot reține,
O lume chinuită de demonul rece al argintului mânjit de sânge.
Privesc imensul circ grotesc și absurd al lumii, ca pe un film derulat cu repeziciune sau cu încetinitorul…
Nu mai aștept nimic din partea celor ce nu pot înțelege.
Ochii mei râd, iar sufletul meu se bucură.
Știu că iubirea te înalță, te ridică și vreau să ascult de glasul inimii.
Vreau să mă îmbrac in Lumină și să fiu Iubire.
Căci doar iubirea contează; Iubirea este Totul.
Doar iubirea rămâne…Restul este Deșertăciune.
003290
0
