Poezie
Actul BIS
2 min lectură·
Mediu
Astăzi mi-am petrecut capul pe o nouă minge
(cică trebuia să mi-l suport că-mi bateau visele pe după umeri)
M-am instalat undeva între cer și pământ
Comandând niște minuscule invazii de lunatici.
Păstram legătura între lumi, ca nu cumva din oboseala, umerii s-apuce să se încrucișeze.
Cu o mână îmi țineam ochii deschiși
(pe vremuri mă puteam transforma într-un fluture sălbatic)
Cu cealaltă mână îmi plantam iluzii pe la rădăcinile unor baobabi
(într-o zi va trebui să-mi diger toți cactușii din mine)
Uneori dădeam cu mâna pe la frunte
să prind de veste de-mi trec mai mult de două trei haotice gânduri
O dată m-am oglindit ocean,
am potrivit cu degetul niște stele
Ce-și legănau mersul mai mult rostogolind orbite
Iar tu stăteai și ascultai cum timpul trece,
...rece, luptându-te cu mine, nu te puteam atinge nici măcar cu o privire,
Mai rău treceai pe lângă mine și-mi aruncai niște copii de replici,
Nu scap, văd că-mi dă bine să-mi legi de brațe sfori
Ca tu să cânți iar eu să joc marionetă
Într-un act pe care nici măcar nu l-am scris eu.
La final, acolo din copacul minunat,
Băteai din crengi strigând un pic amar:
-Bis, bis!
Măcar de nu pot scăpa de ale tale scenete
Am să te trag pe al meu tărâm ca actul bis
Să-l suferim, jucându-l împreună.
053.716
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Camelia Petre
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 222
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Camelia Petre. “Actul BIS.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/camelia-petre/poezie/49466/actul-bisComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Distincție acordată
Actul BIS se scrie acum, pe langa noi, dincolo de noi, habar n-avem ca suntem totusi protagonistii lui, unul stand, altul stand si el, celalalt imaginandu-si secundele scurgandu-se, actul BIS e un vis cu ochii deschisi...
0
Mi-au placut unele versuri (M-am instalat undeva între cer și pământ
Comandând niște minuscule invazii de lunatici), dar pe ansamblu poezia pare nelegata, inegala, obositoare.
Joc de papusa, tremurator.
Comandând niște minuscule invazii de lunatici), dar pe ansamblu poezia pare nelegata, inegala, obositoare.
Joc de papusa, tremurator.
0
Mie mi-au placut mai multe versuri:
\"Cu o mână îmi țineam ochii deschiși
(pe vremuri mă puteam transforma într-un fluture sălbatic)
Cu cealaltă mână îmi plantam iluzii pe la rădăcinile unor baobabi
(într-o zi va trebui să-mi diger toți cactușii din mine\",
\"O dată m-am oglindit ocean,
Altădată am potrivit cu degetul niște stele
Ce-și legănau mersul mai mult rostogolind orbite
Iar tu stăteai și ascultai cum timpul trece...
rece, luptându-te cu mine, nu te puteam atinge nici măcar cu o privire\".
\"Cu o mână îmi țineam ochii deschiși
(pe vremuri mă puteam transforma într-un fluture sălbatic)
Cu cealaltă mână îmi plantam iluzii pe la rădăcinile unor baobabi
(într-o zi va trebui să-mi diger toți cactușii din mine\",
\"O dată m-am oglindit ocean,
Altădată am potrivit cu degetul niște stele
Ce-și legănau mersul mai mult rostogolind orbite
Iar tu stăteai și ascultai cum timpul trece...
rece, luptându-te cu mine, nu te puteam atinge nici măcar cu o privire\".
0
Va multumesc tuturor in egala masura pentru trecere si mai ales pentru comentarii.
Cristina: multumesc in primul rand pentru steluta. Da, actul BIS este un vis cu ochii deschisi, numai ca este foarte greu sa ramai atent pana la finalul actului; nu stiu cum dar poate am reusi sa schimbam ceva din el, sa-l ajutam pe regizor intr-un fel si pe noi in acelasi timp.
Gabriel: sunt genul care imi place sa-mi stabilesc singura regurile jocului, chiar daca pot parea incoerenta sau chiar daca nu-mi iese din prima.
Adriana: sincer sunt si versurile in jurul carora s-a brodat ideea de marioneta si ma bucur ca ti-au placut.
Silvia: din pacate si eu m-am gandit mult asupra finalului si nu am fost multumita pe deplin de el, mai precis de modul in care l-am expimat.
Cristina: multumesc in primul rand pentru steluta. Da, actul BIS este un vis cu ochii deschisi, numai ca este foarte greu sa ramai atent pana la finalul actului; nu stiu cum dar poate am reusi sa schimbam ceva din el, sa-l ajutam pe regizor intr-un fel si pe noi in acelasi timp.
Gabriel: sunt genul care imi place sa-mi stabilesc singura regurile jocului, chiar daca pot parea incoerenta sau chiar daca nu-mi iese din prima.
Adriana: sincer sunt si versurile in jurul carora s-a brodat ideea de marioneta si ma bucur ca ti-au placut.
Silvia: din pacate si eu m-am gandit mult asupra finalului si nu am fost multumita pe deplin de el, mai precis de modul in care l-am expimat.
0
