Poezie
Narcise in dar
1 min lectură·
Mediu
Ea singură la fereastră
Lună plină
În stradă forme și lumini
dorm pe asfalt
De partea cealalta, el cască rotund
și cu pofta
Umbrele se trezesc
îi fac semn cu mâna
Apoi își continuă somnul
cu ochii, cu buzele, cu nasul
Formele acestea nedrepte
saltă din somn ca niște iepuri!
Tăcere
Ea își amintește
La fereastră lună plină
Câteva stele clipesc în urmă
întrerupte
El își amintește…
E dimineață
În mână ține un joben
Iepurii de pe asfalt învață drumul înapoi spre casă
Luna își coboară zâmbetul larg dincolo de odaie
La un moment dat camera capătă o culoare pală
În fața ei cincizeci de narcise
“Zâmbiți? Astăzi nu sunt soarele vostru!”,
timp în care se preface în regina nopții
Au plecat. Acum ea se joacă de-a luna
În continuare este singura fiica a penumbrelor,
a formelor desenate pe asfalt
El o privește după narcise
Ea, nici rotundă, nici iepure, nici dreaptă, se miră:
-Ai mai venit o dată?!
-Nu, e prima oară. Sunt cincizeci
-Da, știu! Le-am numărat. Ai mai venit o dată
068.319
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Camelia Petre
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 174
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 34
- Actualizat
Cum sa citezi
Camelia Petre. “Narcise in dar.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/camelia-petre/poezie/118319/narcise-in-darComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
E dimineata. Soarele si primavara rad la ferestre, adie parfum de meri infloriti, albinele-s la lucru, bondarii-s somnorosi si maraie alene. In mana, o glastra vesel colorata, cu galben, albastru, verde si putin de rosu. Tu vezi joben, dar nu-i. Tu casti, eu nu. Iar umbrele de pe trotuare ba se lungesc - ba se scurteaza la semnul norilor ce-ascund din cand in cand astrul de foc. Visezi. Ti-e somnul plin de flori, asa cum stai, intinsa in iarba poenitei de sus, mai sus de Caraiman. E cald aici, pitita intre brazi. Ti-s ochii inchinati narciselor de alb ce-n dimineata de Florii s-au transformat intr-o regina a noptii, parfumul cald de la hotar. Somnul s-a dus! Si in privirea ta itita de sub cearsaf se sterg pe rand, vis dupa vis, dispar si urecheatii si jobenul si umbra si penumbra si soarele si norii... Si tot ce-a fost doar vis a fost. Caci realitatea nu exista. Doar glastra vesela in care-ti zambesc cincizeci de narcise albe. Doar ele-s certitudine.
Iarta-ma daca am divagat pe tema poeziei tale. Vroiam sa-ti spun ca-mi place si-ti amintesc ca tocmai au fost Floriile.
st
Iarta-ma daca am divagat pe tema poeziei tale. Vroiam sa-ti spun ca-mi place si-ti amintesc ca tocmai au fost Floriile.
st
0
Am eu o slabiciune pentru narcise si regina noptii. de fapt am o slabiciune pentru toate.
Imi place cum creezi atmosfera fantastica, iepuirii , jobenul, noaptea si luna care lasa umbre pe trotuare. tu o umbra asemeni.
el doarme , tu singura in noapte...
personal, nu as incepe versurile cu litere mari fara sa inchid paranteza. procedeul asta l-a folosit Naum numai ca trebuie s apui o mare greutate pe versuri incat sa simti nevoia tu ca cititor sa le copmpletezi sau sa vrei mai mult...parerea mea :)
Imi place cum creezi atmosfera fantastica, iepuirii , jobenul, noaptea si luna care lasa umbre pe trotuare. tu o umbra asemeni.
el doarme , tu singura in noapte...
personal, nu as incepe versurile cu litere mari fara sa inchid paranteza. procedeul asta l-a folosit Naum numai ca trebuie s apui o mare greutate pe versuri incat sa simti nevoia tu ca cititor sa le copmpletezi sau sa vrei mai mult...parerea mea :)
0
bg, imi place interpretarea pe care i-ai dat-o. ai dreptate, cei doi sunt
cumva la hotarul dintre somn si realitate (chiar e suav...?)
st, realitatea este o glastra vesela cu narcise de alb :). frumos! mi-a
placut mult interpretarea ta...e de vis
dana, desi inceputurile acelea de rand, sunt de fapt niste inceputuri de
propozitii, de ganduri...poate nu le-am gasit eu sfarsitul. le-am scris
cumva sacadat, ca intr-un vis, in care imagini se succed...dar este
interesant ce spui. am sa ma gandesc la sugestie. ma bucur ca ti-a placut si
tie dimineata mea de florii.
multumesc pentru impresiile voastre, va mai astept,
camelia
cumva la hotarul dintre somn si realitate (chiar e suav...?)
st, realitatea este o glastra vesela cu narcise de alb :). frumos! mi-a
placut mult interpretarea ta...e de vis
dana, desi inceputurile acelea de rand, sunt de fapt niste inceputuri de
propozitii, de ganduri...poate nu le-am gasit eu sfarsitul. le-am scris
cumva sacadat, ca intr-un vis, in care imagini se succed...dar este
interesant ce spui. am sa ma gandesc la sugestie. ma bucur ca ti-a placut si
tie dimineata mea de florii.
multumesc pentru impresiile voastre, va mai astept,
camelia
0
frumos si clar.
\"Au plecat. Acum ea se joacă de-a luna
În continuare este singura fiica a penumbrelor,
a formelor desenate pe asfalt\".
incantat.
\"Au plecat. Acum ea se joacă de-a luna
În continuare este singura fiica a penumbrelor,
a formelor desenate pe asfalt\".
incantat.
0
MM
imi plac versurile acestea, pana acum nu stiam foarte clar de care versuri imi plac mie.
cum se numeste felul asta de poezie?
cum se numeste felul asta de poezie?
0

asta am vazut eu, dincolo de versurile tale. Suav poem