Poezie
Viaţa este un poem neterminat
1 min lectură·
Mediu
Rădăcina rădăcinilor mele
(9 mai 2019)
Casa părintească este rădăcina rădăcinilor mele;
Acolo, copilăria mi-a întins mâinile pentru despărțire.
Timpul insista să trec în vremurile următoare,
Am tot trecut, până m-am îndepărtat de părinți.
Nu știu cum e Paradisul,
Dar inima lui a rămas în sufletul lor.
Ridurile le sunt nevăzute,
De parcă ar avea tâmplele de piatră.
Cât despre tata,
Nu l-a surprins nici moartea:
Avea brațele însângerate de maci și spice,
Iar în palme îi creștea grâul, ca o pâine dospită
Pentru iertarea morților noștri.
Era la fel ca mai-nainte;
Zâmbea în ruga lui tăcută
Și călca, ușor, peste morminte.
Publicată de Editura Sfântul Ierarh Nicolae - 2019,
cartea Cuvântul deschide gândul omului
00816
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Camelia Oprița
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 115
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat