Delir

Noaptea trecută am simțit un dinte-nfipt în umbra mea, conturul ei se tânguia spumos, incert și răzvrătit. Tăioasă, lama de cuțit, barbar pătrunsă-n interstiții, îmi sfârteca mai vechi ambiții, sălbatic și neistovit. Bucăți de carne sângerie împrăștiate-n întuneric, se înfruptau din albul sferic al unui vis în agonie. Psihotic, vocile-mi strigau într-un febril, acut, delir să fug...și fără să respir, abisului să mă predau. 31 iulie 2009