Poezie
Frământă cerul colăcei
1 min lectură·
Mediu
frământă cerul norii
ca buna colăceii
pe la lăsatul serii
dar buna când frământă
îi cântă și descântă
și-n tavă mi-i sărută
azi cerul îi lovește
și-i învălătucește
iar plânsul nu se-oprește
cad lacrimile toate
și să le țină-n spate
pământul nu mai poate
bunica nu mai cântă
colaci nu mai sărută
privește-n zări pierdută
plutind un colț de casă
un colăcel pe-o masă
și voalu-i de mireasă
mai cată-n jur cernită
cu inima-mpietrită
tabloul de la nuntă
să plângă nu mai poate
c-atunci apele toate
ar crește jumătate
frământ-acum doar gândul
rugând tainic Cuvântul
să ierte iar pământul...
022.896
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Camelia Ciobotaru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 99
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Camelia Ciobotaru. “Frământă cerul colăcei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/camelia-ciobotaru/poezie/1794571/framanta-cerul-colaceiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
VIVIVasile Ionac✓\"Frămîntă cerul colăcei\",titlul e o poezie prin sine...idee generoasă la cumpăna apelor în calea timpului...mi-a plăcut ideea...textul îți aparține,ca orice text gândit și visat de oameni este perfectibil...
0
CCMulțumesc pentru trecere și darul de cuvinte! Textul apare în urma unei stări, a unei trăiri... Cu siguranță fiecare text în parte este perfectibil.
0