Ha, ha!
Să râzi de viață, trăgând dintr-o țigară
și văzând fumul coborându-se spre cer!
Cafeaua amară îți colorează dinții,
nicotina cea dulce îți veștejește mustața,
buzele strânse
Uneori,
nu-i așa că speri prea mult?
Când aproape crezi că norocul,
soarta,
divinul
încă există în tine.
Și nu ești singur, când ridici din pământ ochii
și zărești,
parcă,
un chip
