Pascaliană

- De ce tremuri?
- Mi-e teamă.
...
- Zahăr?
- ...Da, ...zahăr.

\"Cu cît ești mai înțelept, cu atît îți dai mai bine seama că pe lume există mulți oameni deosebiți.Oamenii de duzină nu observă nici o deosebire între semenii lor.\"
(Blaise)

- Vântul?
- ...Da, ...

-De ce tremuri?

Carmen, mulțumesc. Cu aceasta poezie mă așteptam ca pieptul să mi se umple de săgeți... dar uite-l pe Blaise glasuind cu suflarea lui de trestie.

Îmi place varianta cu zahăr. Știi ce tremură acum în bătaia caldă a acestui sfarșit al lunii lui Undrea? Vata de zahăr pe băț din parcul de distracții.

Primește, așadar, și sorcova mea:
Anul bătrân se schimbă,
un an tânăr și nou să răsară,
să știe sama zilelor
ș-a potecilor,
s-aducă zile de rai
c-acolo-i de trai,
rostul și locul
unde-i norocul,
viața și harul
să ne fie darul.

La anul și la mulți ani!